Curtea Constituțională ia în discuție, la 15 octombrie, sesizarea Guvernului privind neconstituționalitatea adoptării legii privind majorarea pensiilor pentru grupele I și II de muncă. Deputații au adoptat, în luna septembrie, cu 173 de voturi „pentru”, 35 de voturi „împotrivă” și șapte abțineri, o inițiativă legislativă privind majorarea pensiilor pentru grupele I și a II-a de muncă, de la 1 ianuarie 2009. Inițiativa legislativă modifică Legea nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale, cu modificările și completările ulterioare. Proiectul de lege a fost depus în 29 septembrie la Secretariatul general al Camerei Deputaților pentru exercitarea dreptului de sesizare asupra constituționalității.
Votul a fost precedat, însă, de dispute între deputații PNL, PDL și PSD.
Deputatul PNL Horia Uioreanu a solicitat scoaterea de pe ordinea de zi a inițiativei pe motiv că nu întrunit condițiile procedurale pentru a fi dezbătut și votat de plen, dar președintele Comsiei pentru muncă, democrat-liberalul Gheorghe Brabu, a declarat că nu există motive de scoatere de pe ordinea de zi a proiectului pentru modificarea și completarea Legii nr.19/2000 privind sistemul public de pensii și alte drepturi de asigurări sociale.
În cele din urmă, proiectul a fost supus votului, fiind adoptat cu 173 de voturi „pentru”, 35 de voturi „împotrivă” și șapte abțineri.
Conform propunerii legislative adoptate de Parlament, „pensionarii sistemului public și asigurații care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupe superioare de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, precum și cei care au desfășurat activități în locuri de muncă încadrate în condiții de muncă speciale sau deosebite, beneficiază de majorarea punctajelor realizate în perioadele respective, după cum urmează: cu 50% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri încadrate în grupa I de muncă, potrivit legislației anterioare datei de 1 aprilie 2001, sau locuri încadrate în condiții speciale și cu 25% pentru perioadele în care au desfășurat activități în locuri din grupa a II-a de muncă sau în locuri încadrate în condiții deosebite”.
Reclacularea pensiilor stabilite anterior intrării în vigoare a acestei legi se efectuează din oficiu de Casa Națională de Pensii și alte Drepturi de Asigurări Sociale și se acordă beneficiarilor începând cu data de 1 ianuarie 2009, mai prevede proiectul.
Propunerea legislativă a fost respinsă de Senat în luna aprilie, iar Camera Deputaților este forul decizional.
Nemulțumit de adoptarea legii, Guvernul a sesizat, săptămâna trecută, Curtea Constituțională în cazul inițiativei de majorare a pensiilor pentru grupele I și II de muncă, motivând că nu au fost prevăzute fondurile necesare și sunt prevăzute elemente discriminatorii.
„Considerăm că suntem total în afara legii. Actul normativ nu respectă Legea pentru modificarea și completarea Legii 19/2000 privind sistemul public de pensii și determină o creștere a punctului de pensie pentru grupele I și II făr a fi stabilite sursele bugetare”, spunea șeful SGG, Gabriel Berca.
El a amintit că, potrivit Constituției, nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei bugetare.
„Nefiind stabilită sursa de finanțare, Consiliul Legislativ a dat un aviz negativ. Guvernul a înaintat în acest sens o sesizare Senatului cu un punct de vedere foarte bine clarificat, dar nu s-a ținut cont de el”,a arătat secretarul general al Guvernului.
Berca a apreciat că majorarea pensiilor pentru grupele I și II de muncă la nivelul decis în Parlament necesită fonduri de aproximativ 2,7 miliarde lei anual, pentru care nu este prevăzută și sursa aferentă.
Oficialul guvernamental a arătat că există și un cost suplimentar cu privire la personalul de execuție de la Casele de Pensii, care de asemenea nu a fost prevăzut, de 1,98 milioane lei anual.
„Acest act creează discriminări și pentru că drepturile persoanelor care au exercitat activități încadrate în grupele de muncă I și II înainte de 1 aprilie 2004 sunt extinse și la alte categorii sociale care au desfășurat activități și după această perioadă. Această inițiativă este a unui grup de senatori și deputați PD-L, dar văd și semnătura unui om care a condus Ministerul Muncii, Gheorghe Barbu. E un om care ar trebui să fie mult mai responsabil când semnează astfel de documente, pentru că știe ce înseamnă să nu ai o prevedere bugetară la cheltuieli de asemenea anvergură”, arăta Berca.
Luni, Curtea a stabilit termenul de dezbatere a excepției pentru 15 octombrie.
