Constantin Zaharia, vărul fraților Cămătaru, a declarat, luni, că animalele sălbatice de pe proprietatea lui Nuțu Cămătaru sunt deținute legal, iar din 2004 au fost mai multe controale ale autorităților, care au constatat că acestea sunt deținute legal.
Constantin Zaharia, zis Costel Cămătaru, a spus că autoritățile fac un abuz dacă îi confiscă animalele lui Nuțu Cămătaru, în condițiile în care acestea ar fi deținute legal.
„Nuțu este pasionat de creșterea animalelor. Încă de când era mic avea cai, iar în urmă cu 12-13 ani a început să achiziționeze animale sălbatice. A avut lei, tigri și pantere, însă nu a ținut niciun animal pe care nu l-a putut deține legal”, a declarat Constantin Zaharia, în fața casei lui Nuțu Cămătaru.
Zaharia a mai spus că, în opinia lui, Nuțu și Sile Cămătaru au fost arestați ca urmare a unei „răzbunări politice”, de către cineva care „se ține de capul lor”.
El a precizat că nu știe exact motivul pentru care au fost arestați, însă a menționat că în cazul lui Sile ar putea fi vorba de o faptă de cămătărie comisă cu ani în urmă, iar „încadrările sunt de unu până la cinci ani”.
Constantin Zaharia a explicat și motivul pentru care s-a găsit carne de cal în locuința lui Nuțu Cămătaru, spunând că a fost vorba despre un cal bolnav, care a fost eutanasiat cu acte în regulă, iar mai apoi tranșat pentru a fi dat de mâncare animalelor sălbatice.
În legătură cu informațiile privind existența unei camere de tortură pe proprietatea lui Nuțu Cămătaru, Zaharia a spus că acesta este un zvon inventat de anchetatori pentru a fi discreditat vărul său.
Surse din rândul anchetatorilor au declarat pentru MEDIAFAX că, în urma perchezițiilor făcute vineri, la ferma lui Nuțu Cămătaru au găsit doi urși, patru lei, doi cerbi carpatini, 20 de câini de rasă, 30 de cai de rasă, dintre care unii sunt pursânge olandezi al căror preț ar ajunge la 100.000 de euro, precum și mai multe păsări exotice.
Totodată, anchetatorii au găsit pe proprietatea lui Nuțu Cămătaru un cal tranșat, despre care acesta ar fi spus că era bătrân și foarte bolnav, fiind tranșat pentru a fi dat de mâncare animalelor pe care le deține.
Reprezentanții Gărzii Naționale de Mediu (GNM) au declarat luni, pentru MEDIAFAX, că așteaptă să le fie eliberat un mandat pentru a putea intra pe proprietatea lui Nuțu Cămătaru, unde ar fi patru lei, doi urși, un cerb și o căprioară, dar și păsări exotice.
Un comisar al Gărzii de Mediu a mers sâmbătă la casa lui Nuțu Cămătaru, dar nu a fost lăsat să intre. Instituția a făcut demersurile, prin Poliție, pentru primirea unui mandat, în baza căruia să poată intra pe proprietatea lui Ion Balint, zis Nuțu Cămătaru, pe care se află mai multe animale sălbatice.
Reprezentanții GNM au precizat că, din moment ce nimeni din instituție nu a putut pătrunde pe proprietatea lui Nuțu Cămătaru, ei nu au putut constata câte animale sălbatice sunt ținute acolo, dar, în urma discuțiilor cu oamenii din zonă, au înțeles că ar fi vorba despre patru lei, doi urși, un cerb și o căprioară, precum și păsări exotice.
În urma discuțiilor cu ONG-uri de mediu, dar și cu Poliția și Jandarmeria, Garda de Mediu urmează să stabilească unde și cum să transporte animalele aflate la ferma lui Nuțu Cămătaru. Urșii ar putea fi duși la Grădina Zoologică de la Zărnești, dar pentru lei nu mai există loc acolo, au precizat reprezentanții GNM.
Reprezentanții Agenției Naționale pentru Protecția Mediului (ANPM) au declarat pentru MEDIAFAX că instituția nu emite persoanelor fizice autorizație pentru deținerea de animale sălbatice.
„Emitem autorizație de mediu numai pentru grădini zoologice și centre de reabilitare și îngrijire a animalelor sălbatice”, a spus Mirela Pantilie, directoarea Direcției Biodiversitate din ANPM.
Conform articolului 9, alineatul 1 din Legea 205/2004 privind protecția animalelor, „deținătorii de animale pot deține animale sălbatice, potrivit legii, numai dacă sunt autorizați de direcția veterinară și pentru siguranța alimentelor județeană, respectiv a municipiului București”.
Reprezentanții Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au precizat pentru MEDIAFAX că nu s-a solicitat niciun aviz pentru deținerea de animale săbatice pe proprietatea fraților Cămătaru.
Aceștia au menționat că nu sunt deținute legal animale sălbatice de către persoane fizice în România, condițiile care trebuie îndeplinite pentru a obține o astfel de autorizație fiind foarte stricte.
În afara grădinilor zoologice și centrelor de îngrijire a animalelor, mai pot fi deținute, „pe o perioadă determinată de timp, în vederea îngrijirii și recuperării fizice”, animale sălbatice aflate în impas de supraviețuire, cu acordul Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor, potrivit articolului 9, alineatul 3, din Legea 205/2004.
Liderii clanului Cămătarilor, Ion și Vasile Balint, precum și Radu Cristian Roșca, liderul grupării Sportivilor, au fost arestați preventiv pentru 29 de zile în urma unei decizii din 23 februarie a Tribunalului București.
Instanța a mai dispus emiterea unor mandate de arestare pentru Mario Nuțu Balint, Andrei Cristian Bădulă (implicat în scandalul Plaza Mall ce l-a avut ca actor principal pe Eugen Preda), Cornel Schuster, Marian Bucur, Nicușor Dumitrescu, Remus Petrică Dincă, Dănuț Ion, Dragoș Florin Broșteanu, Costel Valentin Danciu, Constantin Frangulea, Cosmin Vidin, Nicholas Vitto Niculae, Alexandru Ionuț Stoica, Eugen Pârvan, Mihai Ion Tonciu, Robert Florian Petre, Robert Constandache, Gabrile Robert Bușă, Marian Sârbu, Alexandru Răzvan Vasile, Constantin Neață, Geanina Narcisa Barbu, Gigi Daniel Chiras, Licuță Udilă, Adrian Răducu Bică și Bogdan Dumitrache.
Deciziile Tribunalului București de arestare a celor 29 de membri ai celor mai influente grupări interlope din București pot fi contestate la Curtea de Apel București.
Cei 29 de membri ai grupărilor Cămătarii și Sportivii au fost reținuți de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) în urma celor 115 percheziții care au avut loc vineri, de la locuințele suspecților fiind ridicate sume importante de bani, bijuterii, mașini de lux și droguri.
Potrivit anchetatorilor, activitatea membrilor grupărilor s-a desfășurat pe două paliere infracționale. Astfel, în perioada 2008 – 2012, între membrii celor două grupări rivale au avut loc conflicte stradale în care s-au folosit inclusiv arme de foc, „în scopul asigurării supremației la nivel infracțional în municipiul București”, situații ce au avut drept consecință punerea în primejdie a vieții și integrității corporale a membrilor grupării, dar și a altor persoane. De asemenea, membrii celor două clanuri au săvârșit infracțiuni de violență, „generatoare de beneficii financiare substanțiale”, în urma recuperării unor împrumuturi de bani dați cu camătă.
În această cauză se fac cercetări față de 67 de persoane, acuzate de constituire a unui grup infracțional organizat, tentativă de omor calificat și deosebit de grav, lipsire de libertate, șantaj, nerespectarea regimului armelor si munițiilor, operațiuni fără drept cu dispozitive interzise, ultraj contra bunelor moravuri și tulburarea gravă a ordinii și liniștii publice.
