Publicată la „Resicza – Wien”, în 1888-1899, în limba germană, sub titlul „Culturhistorische und ethnogaphische Skizzen uber die Romanen der Bucovina” („Schițe culturale și etnografice despre românii din Bucovina”), cartea lui Constantin Morariu cumulează și studii care au fost publicate în limba română, dar și studii inedite, prin care se încerca o individualizare culturală românească a Bucovinei și o poziționare cât mai onorantă a spiritualității românești în cadrul spiritualității țărilor și provinciilor europene, care făceau parte, pe atunci, din democraticul imperiu habsburgic, luat ca model în europenizarea contemporană.
Cartea lui Constantin Morariu începe cu „Uneledatestatisticeșiistoricereferitoare laBucovina”, continuă cu „Date istorice Fundația Religionară greco-ortodox-orientală” (Geschichtliche Daten uber den griechisch-ortotox-orientalischen bucovinaer Religionsfond), cu „Cevadespre progresul și dezvoltarea culturii teologice și clericale în Bucovina” și „Despre istoriaBucovinei” (Zur Geschichte der Bucovina), apoi expune pe larg sistemul românesc al școlilor elementare din Bucovina, cu adevărate monografii ale unor gimnazii și școli normale din Cernăuți, Rădăuți și Suceava.
Un capitol amplu este dedicat cluburilor românești (Die romanischen Vereine in der Bucovina), respectiv Societatea pentru Cultură și Literatură Română în Bucovina, „Școala Română” din Suceava, Societatea politică „Concordia” din Cernăuți, Societatea Arheologică din Cernăuți, Prima însoțire de păstrare și avans din Gura Humorului, Societatea muzicală „Armonia” din Cernăuți, Societatea „Academia Ortodoxă pentru Literatură, Retorică și Muzică Bisericească” a Seminarului din Cernăuți, „Clubul Român” din Suceava, Societățile academice „Junimea” și „Bucovina” din Cernăuți, precum și cabinetele de lectură „Dragoș” din Volovăț, „Dumbrava roșie” din Boian, „Traian” din Horodnicu de Jos și „Ștefan cel Mare” din Rădăuți.
Literatura românească veche din Bucovina (Vasile Ianovici, Teoctist Blajevici, frații Eudoxiu, George și Alexandru Hurmuzachi, Silvestru Morariu-Andrievici, Arune Pumnul și Constantin Morariu-Andrievici) și literatura românească de la sfârșitul secolului al XIX-lea (Iraclie Porumbescu, Gavril Berariu, Vasile Bumbac, I. G. Sbiera, Dimitrie Petrino, Vasile Mitrofanovici, Artemiu Berariu-Ieremievici, Ambrosiu Dimitroviță, Mihai-Miron Călinescu, Ioan Berariu, Dionisie Olinescu, Teodor V. Stefanelli, Simeon Fl. Marian, Dimitrie Isopescul, Isidor Vorobchievici, J. Gr. Cernescu, Ștefan de Repta, Constantin Stefanovici, Dimitrie Arcadie Isopescul, Ioan Litviniuc, Samuil V. Isopescul, Crisant Matiasievici, Ștefan Ștefureac, Ilie Nimigean, Ioan Drogli – cumnatul lui Eminescu, Ion I. Bumbac, Ciprian Porumbescu, Dimitrie Dan, Alexandru Ștefanovici, Ieronim Muntean, Leon Ilnitchi, Eusebiu Popovici, Vasile Vladimir de Repta, Isidor cav. de Onciul, Emilian Voiuțchi, Constantin Cosovici, Nicolae Ieremievici-Dubău, Constantin Popovici junior, Calistrat Coca, Mihai Bendevschi, Ioan cav. de Volcinschi, Grigore Halip, Simeon Cobilanschi, Constantin Mandicevschi, Dimitrie Onciul, George Eusebiu Popovici – cel care și-a semnat opera poetică cu pseudonimul T. Robeanu, Dimitrie Socolean, Vasile Calancea, Orest Popescul, Alexiu Comoroșan, Constantin Procopovici, Animpodist Dașchevici, Ilie Cărăuș, Teodor Tarnavschi, Teofil Bendela și… Doxachi Hurmuzachi, cu o carte religioasă, publicată în 1848) reprezintă, în cartea lui Contantin Morariu, un patrimoniu de mărturie a spiritualității bucovinene de până la el de o valoare inestimabilă.
Și mai există un studiu incredibil, într-o traducere aproximativă, „Colinda / originile ei astronomice și corespondențele cu un remarcabil calendar” (Die Colinda / ihr Ursprung, ihre astronomische und auf den Kalender bezughabende Beteutung), care ne obligă, practic, la recuperarea acestei remarcabile cărți și pentru literatura și spiritualitatea românească, preotul și cărturarul bucovinean fiind, fără îndoială, un antecesor al lui Lucian Blaga și al lui Mircea Eliade.
Există, așa cum am mai afirmat, o literatură bucovineană, scrisă și publicată doar în limba germană, care ne-a rămas necunoscută, deși literatura aceasta făcea gloria românismului bucovinean, în vremile de odinioară. Spre acele cărți ar trebui să ne îndreptăm atenția, eventual dând cu piciorul în festivalurile de omagiere liricoidă a nebucovinenilor scriitori comuniști, care încă se mai organizează și finanțează în județul nostru.
