Costică Constanda are de primit, prin decizia Tribunalului București, despăgubiri de peste 35 de milioane de euro legat de contractul de schimb pentru terenul și construcțiile din Satul Francez și aproape 110 milioane de euro reprezentând contravaloarea terenului din Parcul Bordei.
Judecătorii Tribunalului București au admis cererea înaintată de omul de afaceri și de soția sa și au dispus rezoluțiunea contractului de schimb prin care Constanda a renunțat la terenul din Parcul Bordei, pentru unul în Satul Francez, părțile revenind la situația anterioară contractului.
Prin urmare, municipalitatea îi va plăti lui Constanda suma de 109.216.400 de euro, reprezentând contravaloarea terenului situat în București, și delimitat de strada I.V. Turgheniev nr 11-15 și Bulevardul Aviatorilor nr.110-112.
Instanța i-a mai acordat lui Constanda suma de 6.417.669 de euro, reprezentând contravaloarea sultei pentru contractul de schimb pentru terenul și construcțiile din Satul Francez și, respectiv 29.757.210 de euro despăgubiri conform acestui contract de schimb.
Costică Constanda mai are dreptul la suma de 79.484.625 lei reprezentând dobânda legală aferentă despăgubirilor.
Decizia poate fi contestată cu apel la Curtea de Apel București.
Ziarul Financiar a relatat, miercuri, că omul de afaceri ar avea de primit suma de 290 de milioane de euro, prezentând și un calcul potrivit căruia în cazul în care decizia Tribunalului Capitalei va fi confirmată la Curtea de Apel București, fiecărui bucureștean revenindu-i 150 de euro pentru achitarea obligațiilor ce revin astfel municipalității.
Potrivit unei cronologii a situației legate de cazul Constanda, prezentate de Asociația Salvați Bucureștiul, prin deciziile 1324 și 1325 din 05.09.2003 ale primarului Traian Băsescu, Tudor Dumitru și Lincaru Eugen au fost împroprietăriți cu Parcul Bordei, în schimbul terenului pe care aceștia îl revendicaseră în Satul Francez.
Soții Constanda au cumpărat ulterior Parcul Bordei de la Tudor Dumitru și Lincaru Eugen.
Soții Constanda au solicitat Consiliului General al Municipiului București emiterea unui Plan Urbanistic Zonal care să le permită construirea în parc a unui complex rezidențial. Consiliul General al Municipiului București a refuzat, motivând că Planul Urbanistic General prevede destinația de spațiu verde, cu posibilitatea de construire pe maximum 15% din suprafața parcului și numai în scopul păstrării destinației de parc.
Soții Constanda s-au adresat instanței, afirmând că refuzul Consiliului General de a aprobă Planul Urbanistic Zonal le afectează dreptul la proprietate. Consiliul General s-a apărat spunând că este de competență să să decidă păstrarea destinației de parc prevăzută de Planul Urbanistic General. Printr-o sentință a Tribunalului București confirmată de decizia 1146 din 21 iunie 2007 a Curții de Apel București, Consiliul General al Municipiului București a fost obligat să aprobe Planul Urbanistic Zonal și să plătescă daune de 17 milioane euro.
Prin Ordonanța de Urgență 114/2007, emisă de Guvernul Tăriceanu pe 17 octombrie 2007 și publicată în Monitorul Oficial din 22 octombrie 2007, se interzice schimbarea destinației spațiilor verzi, inclusiv private. Astfel, ordonanța ar fi împiedicat punerea în aplicare a deciziei Curții de Apel București, Parcul Bordei ar fi rămas parc, iar Primăria ar fi trebuit să plătească penalitățile de 17 milioane euro.
În 3 octombrie 2007 însă, între municipalitate și soții Constanda s-a semnat un acord prin care Municipalitatea primea Parcul Bordei în schimbul Satului Francez. Municipalitatea se obliga să acorde soților Constanda anumiți coeficienți urbanistici în Satul Francez (CUT 3,5, înălțime maximă P+5 = 21 m) iar soții Constanda renunțau la daunele de 17 milioane euro. Înțelegerea a fost aprobată prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 270 din 3 octombrie 2007 și precizată în Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 5 din 17 ianuarie 2008.
Soții Constanda au propus Consiliului General un Plan Urbanistic Zonal pentru Satul Francez cu CUT de 3,5 dar cu o înălțime mai mare, 28 metri, motiv pentru care Planul Urbanistic Zonal a fost respins în două ședințe. La o a treia, pe 30 septembrie 2009, proiectul nu a fost discutat din lipsă de cvorum. 30 septembrie 2009 era ultima dată la care Planul Urbanistic Zonal putea fi aprobat de Consiliul General, după acea dată intrând în vigoare modificarea Legii urbanismului 350/2001 prin OG 27/2008. După această dată, CUT pentru Satul Francez putea fi cel mult 2,4.
Pe 20 ianuarie 2010, soții Constanda s-au adresat Tribunalului București prin dosarul 2008/3/2010 reclamând că Municipalitatea nu și-a respectat contractul aprobat prin Hotărârea 5/2008. Ei solicitau anularea contractului și repunerea în situația inițială (adică proprietatea Parcului Bordei să revină soților Constanda, iar Satul Francez Municipalității). Întrucât Parcul Bordei a intrat între timp în domeniul public, ei solicitau despăgubiri conform valorii de piață a acestuia în 2008. Soții Constanda solicitau municipalității suma de 200 de milioane de euro, însumând sumă inițială de 17 milioane euro și dobânzi.
Prin Hotărârea 350 din 17 decembrie 2010, Consiliul General al Municipiului București a aprobat Planul Urbanistic Zonal solicitat de soții Constanda pentru Satul Francez.
Prin decizia pronunțată pe 6 iulie 2011 în dosarul 2008/3/2010, Tribunalul București a acordat soților Constanda despăgubiri de aproximativ 165 de milioane euro. Decizia poate fi atacată cu apel la Curtea de Apel București.
