Consiliul Județean Suceava a găzduit marți o ședință de lucru în vederea protejării și reconfigurării traseului Via Transilvanica pe raza județului, în contextul problemelor acumulate în ultimii ani pe cei aproximativ 136 de kilometri prin Bucovina.
Prezent la ședință, vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Nicolae Robu a declarat că deși Via Transilvanica, inaugurată în 2019, la Putna, a devenit un proiect turistic recunoscut la nivel internațional și, potrivit inițiatorilor, parcurs de turiști din peste 60 de țări, situația din teren arată că, în anumite sectoare din județul Suceava, traseul a fost afectat de exploatări forestiere, lucrări de infrastructură și de intersectarea cu drumuri asfaltate sau forestiere intens circulate.
Nicolae Robu a spus că aceste intervenții au dus la degradarea unor porțiuni și la creșterea gradului de dificultate, astfel încât, potrivit lui Alin Ușeriu, inițiatorul Via Transilvanica și președintele Tășuleasa Social, o bună parte dintre drumeți abandonează traseul încă din primele zile.
La întâlnirea de marți au participat primarii localităților tranzitate de traseu, reprezentanți ai Direcției Silvice, ai Consiliului Județean Suceava, inclusiv Salvamont și Serviciul de Turism, precum și ai asociației Tășuleasa Social, inițiatoarea proiectului Via Transilvanica.
Participanții au convenit ca, imediat după sărbătorile pascale, să fie organizate vizite în teren pentru identificarea soluțiilor, care vizează reconfigurarea traseului, evitarea zonelor afectate și readucerea acestuia la standardul de potecă sigură pentru drumeți.
Vicepreședintele Consiliului Județean Suceava Nicolae Robu a declarat că este nevoie de o intervenție rapidă și coordonată, subliniind că Via Transilvanica este unul dintre cele mai importante produse turistice ale județului și trebuie protejată: „Mă bucur că toți primarii și reprezentanții instituțiilor prezente au fost de acord că trebuie să intervenim și să găsim soluții. Trebuie să spunem lucrurilor pe nume: problemele există de ani de zile și, din păcate, nu a existat o coordonare suficientă pentru a le rezolva. Discuția de astăzi a venit în urma unei întâlniri prealabile dintre Alin Ușeriu și președintele Gheorghe Șoldan, care l-a asigurat pe inițiatorul Via Transilvanica de tot sprijinul actualei administrații județene”.
Vicepreședintele CJ Suceava și-a exprimat încrederea că, în urma acestei întâlniri, toți partenerii și instituțiile implicate vor trece de la discuții la intervenții concrete, astfel încât problemele de pe traseu să fie remediate, iar Via Transilvanica să rămână un traseu pe care oamenii îl încep cu încredere din Bucovina și îl duc până la capăt, pe cei aproximativ 1.400 de kilometri până la Drobeta-Turnu Severin.
„Via Transilvanica nu este doar un traseu de drumeție. Este <drumul care unește>, care spune povestea României și a oamenilor ei, iar primele pagini sunt chiar cu județul Suceava. Un traseu care poate aduce dezvoltare reală comunităților locale, dacă înțelegem cu toții importanța unui astfel de proiect”, a conchis Nicolae Robu.
