Lovitură de măciucă pentru reprezentanții Consiliului Județean Suceava în cazul gropii de gunoi care se construiește în vârful Mestecăniș. Curtea de Apel Cluj a admis recursul înaintat de oamenii din Valea Putnei și Mestecăniș și au dispus anularea Hotărârii de Consiliu Local nr. 64 emisă în 9 august 2010 de deliberativul comunei Pojorâta, hotărâre prin care 9 hectare de teren au fost trecute în proprietatea Consiliului Județean Suceava. Este exact suprafața pe care s-a demarat și construit în mare parte depozitul ecologic de deșeuri de pe Mestecăniș, un proiect extrem de controversat care a provocat reacții intense nu doar din partea oamenilor care locuiesc în această zonă, dar și din partea organizațiilor de mediu.
Trebuie spus că decizia instanței clujene este definitivă, ceea ce înseamnă că tot proiectul de pe Mestecăniș s-a derulat ilegal. Pe românește, Consiliul Județean Suceava a construit o groapă de gunoi pe un teren care nu-i aparține, iar în atari condiții nu avea cum obține avizele necesare unei astfel de lucrări.
Aristide Maxim, apicultorul din Valea Putnei care a avut curajul să se pună în calea acestui proiect, contestându-l de la bun început, spune că este o victorie amară, una care trebuie să dea de gândit autorităților.
„Sunt conștient că beneficiarul, Consiliul Județean Suceava, poate fi pus în situația de a returna banii luați de la Uniunea Europeană. Nu mă bucură deloc acest lucru, dar și-au creat această problemă singuri, când ne-au tratat ca pe niște nimicuri și nu au respectat legislația. Ne doare că s-au cheltuit bani, dar vrem să fie o lecție pentru întreaga Românie”, a arătat Aristide Maxim.
Aristide Maxim spune că a semnalat problemele de legalitate încă din 2007
Aristide Maxim este practic omul care a învins un sistem care a crezut că tăvălugul va nivela orice abatere de la legislație. Într-un final, s-a dovedit că lucrurile nu stau chiar cum doresc autoritățile și cei care se află vremelnic în fruntea unor instituții. Chiar dacă în primele faze procesul a fost pierdut, în ultima cale de atac, după ce dosarul a fost strămutat la Cluj pentru a avea parte de o judecată nepărtinitoare, lucrurile s-au schimbat cu 180 de grade.
Semnale și discuții despre încălcarea legislației în ceea ce privește construirea gropii de gunoi de pe Mestecăniș au existat încă din 2007.
„Primul semnal de alarmă l-am tras după ce am aflat că autoritățile sucevene au trimis la București documentele din care rezulta că populația a fost consultată vizavi de acest proiect. Documentele au fost trimise la București pe 15 martie 2007, iar ședința de informare s-a realizat două săptămâni mai târziu. Curat murdar se poate spune. Cum se întâmplă doar în România, trei ani mai târziu s-a anulat HCL din 2007, iar prin HCL nr. 64 din 9 august 2010, într-o ședință secretă ținută la Primăria Pojorâta, a fost acordată Consiliului Județean Suceava o suprafață mai mare de teren decât cea atribuită inițial. Firește, totul fără respectarea condițiilor legale, lucru demonstrat acum de judecătorii de la Cluj”, a menționat Aristide Maxim.
„Nu dăm nici un pas înapoi”
Potrivit lui Aristide Maxim, problemele care s-au adunat la proiectul de pe Mestecăniș sunt mult mai multe, iar de-a lungul timpului toate acestea au fost aduse la cunoștința autorităților, care au preferat să le ignore.
„Noi i-am anunțat inclusiv de faptul că este un proces în derulare și ar fi cazul să stopeze lucrările, ceea ce nu s-a întâmplat. Acum să-și asume responsabilitatea și să suporte consecințele. Trebuie să oprească acum orice activitate, iar în caz contrar ne vom adresa din nou justiției. Nu dăm înapoi nici un pas, pentru că nu vrem gunoaie în sat”, a anunțat Aristide Maxim.
Apicultorul din Valea Putnei spune că printre alte nereguli trebuie amintit faptul că nu s-a respectat distanța minimă de 1.000 de metri de la groapa de gunoi până la cea mai apropiată locuință.
„De exemplu, până la prima casă din Valea Putnei sunt 560 de metri, iar până la construcțiile din pasul Mestecăniș sunt aproximativ 300 de metri. Sunt lucruri evidente de încălcare a legislației. În plus, mirosurile emanate care vor rezulta din procesul de fermentație vor afecta întreaga zonă pentru o perioadă îndelungată. Pentru noi, oamenii care trăim în această zonă defavorizată, va fi un adevărat dezastru ecologic. Au pus în pericol în mod conștient integritatea și sănătatea a circa 1.000 de oameni”, a mai spus Aristide Maxim.
Acesta a mai precizat că și accesul animalelor la pășuni a fost oprit după ce un canal imens a fost tăiat prin inima muntelui și va face imposibilă deplasarea vacilor și oilor. Aristide Maxim a arătat că de fapt întreaga zonă afectată de construcția gropii de gunoi de pe Mestecăniș este mai mare de 9 hectare, în realitate fiind vorba de alte 5 hectare care sunt pur și simplu scoase din uz, cel puțin pentru o perioadă de câțiva ani.
Cătălin Nechifor: „Mă voi consulta cu juriștii și vom vedea ce este de făcut”
Cătălin Nechifor, președintele Consiliului Județean Suceava, a fost luat total prin surprindere de soluția judecătorilor de la Cluj, despre care a aflat de la reprezentanții mass-media.
„Nu știu exact care sunt urmările și consecințele. Mă voi consulta cu juriștii și vom vedea ce este de făcut. Oricum, până acum toate lucrările care s-au efectuat la depozitul ecologic de la Mestecăniș s-au făcut în baza unor documente emise legal. Rămâne de văzut ce se va întâmpla de acum încolo”, a fost reacția lui Cătălin Nechifor.
În acest moment, depozitul ecologic de pe Mestecăniș este finalizat în mare parte, în proporție de circa 95%, iar ultimele retușuri și lucrări ar trebui să fie gata în câteva săptămâni.
Depozitul ecologic din pasul Mestecăniș este construit în cadrul proiectului Sistemul de Management Integrat al Deșeurilor din județul Suceava, prin intermediul căruia o altă groapă de gunoi se construiește în comuna Moara. Depozitul din pasul Mestecăniș va deservi localitățile din zona de munte a județului Suceava. Valoarea totală a proiectului SMID în județul Suceava este de 51,761 de milioane de euro și vizează și închiderea și reabilitarea a șapte depozite de deșeuri neconforme din Suceava, Rădăuți, Gura Humorului, Fălticeni, Siret, Vatra Dornei și Câmpulung Moldovenesc, construcția a trei stații de transfer la Rădăuți, Fălticeni și Câmpulung Moldovenesc, amenajarea a 1.250 de puncte de colectare și modernizarea a două stații de transfer existente la Gura Humorului și Vatra Dornei. La acestea se adaugă și construcția unei stații de sortare la Moara, furnizarea unei unități de compostare individuale în zonele suburbane și rurale și de tocătoare pentru compostarea in situ a deșeurilor din parcuri și grădini, precum și asistență tehnică și supervizare a lucrărilor.
