Consiliul Europei dorește să reformeze Curtea Europeană a Drepturilor Omului, ca urmare a numărului foarte mare de cazuri aduse în atenția acestei instanțe, iar România are misiunea de determina, în mandatul său de președinte al Comitetului de Miniștri al CoE, ratificarea Protocolului 14 al CEDO.
Așa-numitul Protocol 14 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, despre care se speră că va fi ratificat de statele membre ale Consiliului Europei în timpul celor șase luni ale președinției române a CMCE, are menirea de a rezerva jurisdicției acestui tribunal numai „cazurile care aduc un prejudiciu semnificativ reclamantului”, a explicat, joi seară, ministrul de Externe, Mihai Ungureanu.
Totuși, negocierile încă nu au dus la o definire strictă a conceptului de „prejudiciu semnificativ”.
CEDO este din ce în ce mai copleșită de numeroasele spețe pe care este chemată să le judece, cele mai multe fiind în legătură cu Federația Rusă.
Pe de altă parte, România este încă în topul statelor care dau de lucru instanței europene, a adăugat ministrul. Totuși, el a spus că multe dintre motivele invocate de reclamanții români nu vor mai apărea, drept urmare a adoptării pachetului legislativ pentru reforma justiției.
România contabilizează în total 362 de dosare depuse la CEDO, dintre care numai 166 au fost rezolvate.
Plângerile se referă, conform șefului diplomației, în primul rând la rele tratamente aplicate de autorități, arestări preventive decise prin ordonanță, îngrădirea accesului la instanțe, durata excesivă a procedurilor juridice, neexecutarea unor hotărâri definitive sau a unor creanțe, recursul în anulare, neacordarea prezumției de nevinovăție, prestația defectuoasă a avocatului din oficiu, violarea corespondenței sau domiciliului, efectuarea de interceptări telefonice sau pedepsirea cu închisoare a ziariștilor pentru calomnie.
Referindu-se la recursul în anulare, care a condus la foarte multe condamnări spectaculoase ale statului român, mai ales în cazuri de restituire a proprietăților, Ungureanu a apreciat că această procedură este „una dintre cele mai păguboase decizii ale statului român”, soldată cu plata unor despăgubiri importante.
În final, el a mai spus că modificarea modului de funcționare al Curții se estimează că va conduce la o creștere cu 20 la sută a operativității acestei instanțe.
România a preluat, joi, președinția Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei, structura executivă a organizației, printre prerogativele căreia se numără și supravegherea executării de către statele membre a sentințelor privind aplicarea Convenției Europene a Drepturilor Omului.
