UDMR a arătat, prin Congresul de la Miercurea Ciuc, că rămâne o forță politică importantă, adunând „crema” politicienilor români și ungari. Fără miza alegerilor, Congresul a fost condimentat de „înțepăturile” șefilor USL și a transmis mesajele Uniunii despre Constituție, regionalizare și autonomie.
UDMR a organizat, sâmbătă, la Miercurea Ciuc, cel de-al XI-lea Congres, considerat cel mai mare din istoria Uniunii, cu scopul lansării unor documente programatice pentru viitorul comunității maghiare, în care s-au atins teme fierbinți, precum modificarea Constituției, regionalizarea sau situația din Ținutul Secuiesc.
Fără miza alegerilor, delegații au aprobat câteva modificări la Statut – cele mai importante fiind înființarea, în premieră, a organizației de femei și limitarea platformelor politice -, și la program.
Deși în opoziție, UDMR rămâne formațiunea curtată de toate forțele politice importante din România și Ungaria, dovadă fiind prezența la Congres a principalilor lideri români de la PSD, PNL, PDL, Forța Civică, dar și de la FIDESZ, Partidul Socialist și Popular Creștin Democrat din Ungaria.
„Meciul” Ponta – Crin, de la tribuna Congresului UDMR
Sosind împreună la Miercurea Ciuc, premierul Victor Ponta și șeful PNL, Crin Antonescu, au „condimentat” manifestarea prin „înțepături” de la microfonul scenei, dar și la final, la ieșirea din sala Congresului.
Prezența celor doi a fost cu atât mai așteptată, cu cât co-președinții USL anunțaseră anterior că, în drum spre Miercurea Ciuc, vor clarifica anumite aspecte ale relațiilor din USL, dar lucrurile au rămas în coadă de pește.
Invitat primul să se adreseze delegaților UDMR, Victor Ponta a aruncat prima săgeată spre Crin Antonescu, spunând că liderul PNL credea că va vorbi în limba maghiară, cerându-și apoi scuze pentru întârziere și precizând că, deși i se datorează această întârziere, presa română va spune că a fost din cauza lui Antonescu.
Ponta a continuat în același ton și a menționat, referindu-se la steagul secuiesc aflat anterior pe pupitrul de la care vorbea, că nu a vrut ca drapelul să rămână acolo „să nu se creadă că este steagul PNL” și a spus că ar fi preferat să aibă mai mult culoarea roșie. El a continuat spunând că vorbește în limba română și că speră să îl ajute traducerea, după cum și pe el l-a ajutat traducerea din maghiară la discursul susținut de primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert. Premierul a menționat însă că traducerea se întrerupea la momentele importante când a vorbit primarul Raduly, astfel că a înțeles doar o parte din discurs.
Ponta a lansat și mesaje serioase către UDMR, atrăgând atenția delegaților că modificarea articolului 1 din Constituție „va fi greu de acceptat pentru o majoritate parlamentară” și exprimându-și speranța că împreună cu UDMR se poate găsi formula „care să le garanteze maghiarilor că sunt parte a națiunii”.
„Vreau să fac apel la realismul dumneavoastră și al nostru, care suntem acum la conducerea țării”, a transmis Ponta.
De asemenea, premierul le-a spus delegaților că speră ca în România să nu mai fie instrumentate dosare politice, precum cele împotriva fostului ministru UDMR Nagy Zsolt, și a făcut apel la maghiari să își lase copiii să învețe limba română, ca o șansă de angajare în România.
Victor Ponta a apreciat, în discurs, că UDMR „este reprezentantul legitim și partenerul de dialog pentru autoritățile statului român” și și-a exprimat regretul că Uniunea nu este la guvernare, „așa cum ar fi trebuit”.
Urcând pe scenă, Crin Antonescu nu a scăpat ocazia de a-i întoarce vorbele premierului și a spus că este „uimit” că Ponta, „care până nu demult părea a avea o mică alergie la portocaliu”, acum este rezervat față de culorile galben și albastru, de pe steagul PNL, dar care se regăsesc și pe cel secuiesc.
„Mi-a crescut inima văzând cele două culori. Astăzi și întotdeauna, galben și albastru sunt niște culori dragi. Sunt uimit că premierul, care până nu demult părea a avea o mică alergie la portocaliu, astăzi este rezervat față de galben și albastru. Nu am nicio problemă cu asta, dar am o problemă cu dorința domniei sale de mai mult roșu. Nu, roșu e destul”, a afirmat liderul PNL.
Antonescu a continuat spunând că, spre deosebire de premier, a auzit tot ce a spus Raduly Robert, deși este mai în vârstă decât Ponta.
Antonescu a făcut referiri și la tema „dosarelor politice”, abordată de premier, spunând că trebuie discutate și poate modificate lucrurile la nivelul sistemului judiciar.
„Eu cred că oricâtă bunăvoință ar avea cineva care spune «Nu mai vreau să auzim sau nu mai vreau să vedem dosare politice» nu se poate rezolva doar cu bunăvoință sau cu bună intenție a unui președinte, a unui prim-ministru, a unui procuror general sau a altcuiva”, a menționat liderul PNL.
„Înțepăturile” dintre premier și șeful Senatului au continuat și la ieșirea din sala Congresului, când, întrebat cum comentează regretul lui Ponta că UDMR nu se află la guvernare, Antonescu a răspuns că este „o declarație sentimentală”, iar el, fiind „o ființă sensibilă”, vede bine această afirmație.
În ceea ce privește clarificarea relațiilor din USL, co-președinții Uniunii au fost evazivi, Victor Ponta declarând doar că „toate lucrurile sunt bune”.
„O să aducem acele îmbunătățiri necesare pentru ca activitatea noastră de guvernare să fie mai eficientă”, a spus Ponta.
Blaga și Ungureanu, apeluri de colaborare cu UDMR
La Congresul UDMR s-au aflat și liderii PDL, Vasile Blaga, și Forței Civice, Mihai Răzvan Ungureanu. Primul a lăudat Uniunea și a spus că a fost „un partener loial, care niciodată nu a trădat pe nimeni”.
„Azi suntem în opoziție, și noi și dumneavoastră, colaborarea e punctuală, dar am reușit lucruri bune, am reușit să trecem proiectul de lege care prevede că prima întabulare este gratuită. Această colaborare ar trebui îmbunătățită”, a spus liderul PDL.
La rândul său, și Mihai Răzvan Ungureanu a spus că în toate ipostazele carierei sale publice a găsit în UDMR „un partener respectabil și un colaborator de nădejde”.
„Astăzi, cuvântul la modă este coabitarea. Astăzi trebuie să ne desprindem de acest termen care implică traiul împreună al unor adversari și să colaborăm, așa cum niște parteneri trebuie să o facă. Este în interesul tuturor, deci colaborare transparentă și nu coabitare”, a spus Ungureanu.
Vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, susține autonomia
Prezent la Congresul UDMR, vicepremierul Ungariei, Semjen Zsolt, i-a îndemnat pe maghiarii din România să ceară aceleași drepturi de care au parte și alți cetățeni europeni, pentru că nu sunt mai prejos decât aceștia.
„Un alt element este dreptul la autonomie. În privința Ardealului, maghiarii din Ardeal trebuie să se gândească ce cred ei că e mai important ca să se poată păstra și acest concept va fi susținut de statul ungar. Este important să conștientizăm în noi și în majoritate, că maghiarii nu au revendicat ceva ce nu e în UE. Dacă alții pot avea, să se poată și pentru noi. Dacă alte comunități din UE pot avea autonomie teritorială, putem avea și noi, pentru că nu suntem mai prejos decât altă națiune. Dacă vom accepta ideea că există lucruri pe care le pot avea unii în Europa și noi nu, atunci suntem considerați cetățeni de rangul doi, atunci ne merităm soarta. Ceea ce e legitim pentru alții e legitim și pentru noi – folosirea limbii materne, simbolurile, dreptul la grădinițe, la școli”, a afirmat Semjen.
La rândul său, liderul grupului parlamentar FIDESZ din Parlamentul Ungariei, Rogan Antal, a spus că o națiune puternică poate fi recunoscută dacă ia atitudine în favoarea minorității ei de peste hotare și că națiunea română e puternică, pentru că a acordat cetățenie celor din Moldova și Ucraina.
„Națiunea română e puternică, maghiarii din Transilvania vor să fie parteneri egali unei națiuni puternice. Dacă cineva e tratat cu cinste și onoare, va fi răsplătit cu cinste și onoare. Și națiunea maghiară este puternică, deoarece Guvernul Ungariei este atent cu ce se întâmplă cu comunitățile maghiare de peste hotare, inclusiv din Transilvania”, a menționat liderul FIDESZ.
Cuvântul de ordine la Congresul UDMR – autonomia
Liderii UDMR care au vorbit la Congresul de la Miercurea Ciuc au susținut cauza autonomiei și au subliniat necesitatea atingerii acestui obiectiv al comunității maghiare.
Tonul a fost dat de liderul formațiunii, Kelemen Hunor, pentru care „autonomia este zălogul menținerii comunității maghiare”.
„Este importantă elaborarea unor planuri amănunțite și înaintarea acestora către Parament. Considerăm că țelurile noastre înseamnă și dezvoltarea pentru secuime, dar nu putem aștepta miracole și să ne refugiem în retorici pompoase, ci trebuie să căutăm democrați români cu care să ne înțelegem. Autonomia nu este îndreptată împotriva românilor și a țării, nu vrem să ne rupem, ci să decidem noi în mod direct, nu vrem să luăm nimic de la nimeni, nu vrem să înșelăm pe nimeni. Trebuie să demontăm peretele neîncrederii și să explicăm că ceea ce cerem pentru maghiari nu diferă cu nimic de ce funcționează în Europa”, a menționat Kelemen.
La rândul său, numărul doi din UDMR, vicepreședintele politic Laszlo Borbely, a spus că în următorii doi ani cea mai mare provocare pentru Uniune este elaborarea viziunii privind formele de autonomie din Transilvania și prezentarea ei comunității maghiare.
„Asta este marea provocare pentru noi, să formulăm cum să mergem mai departe”, a spus Borbely.
Și primarul din Miercurea Ciuc, Raduly Robert, a susținut că, pentru maghiari, „autonomia rămâne în continuare singurul țel și singura soluție”.
Final de Congres cu opt documente programatice „obligatorii pentru fiecare membru al UDMR”
De altfel, problema autonomiei este prezentă și în propunerile UDMR pentru modificarea Constituției, așa cum apare în unul dintre cele opt documente adoptate la finalul Congresului de la Miercurea Ciuc, în care se spune că Uniunea recomandă „o clauză constituțională care să ofere posibilitatea reglementării legislative a autonomiei culturale și condiții constituționale pentru constituirea unor regiuni cu statut special”.
Delegații au mai aprobat documente referitoare la propunerile economice formulate de UDMR, punctul de vedere al Uniunii cu privire la regionalizare, protejarea membrilor comunității care fac obiectul unor dosare ale DNA, dezvoltarea Ținutului Secuiesc, lansarea campaniei de strângere de semnături pentru Inițiativa Cetățenească Europeană, protecția diasporei interne.
Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a susținut, la finalul Congresului, că documentele adoptate vor ghida Uniunea în următorii ani și vor deveni obligatorii „pentru fiecare membru, pentru fiecare organizație”.
Vasile Măgrădean, corespondenti@mediafax.ro
