Un grup alcătuit din 6 universitari suceveni de la Catedra de Filozofie și Științe Socio-Umane a Universității „Ștefan cel Mare” a participat la Congresul Internațional de Filozofie care a avut loc, în intervalul 17-19 noiembrie a.c., în orașul Braga din Portugalia. Manifestarea, organizată sub genericul „Perspective asupra sec. XXI Persoană și societate”, găzduită de Facultatea de Filozofie a Universității Catolice Portugheze din cel de-al treilea oraș lusitan (după Lisabona și Porto), s-a desfășurat sub semnul unei triple aniversări (Ziua mondială a Filozofiei -17 noiembrie, împlinirea a 60 de ani de la apariția „Revistei Portugheze de Filozofie” și a 50 de ani de la organizarea primului Congres Internațional de Filozofie) și a reunit un număr de cca. 300 de participanți din 35 de țări ale lumii.
„Manifestul Filozofiei Diversității”
Așa cum a subliniat unul dintre participanții la congres, prof. univ.dr. Viorel Guliciuc, universitarii suceveni au fost invitați nominal în urma verificării și acceptării lucrărilor trimise de către un Consiliu Științific alcătuit din reprezentanți ai mai multor universități portugheze. De remarcat este faptul că România a fost reprezentată de universitățile „Ștefan cel Mare” din Suceava (6 participanți) și „Alexandru Ioan Cuza” din Iași (un participant). În programul manifestării, care a cuprins conferințe plenare (la care au fost invitate mari personalități ale filozofiei religiei și eticii) și secțiuni tematice paralele, universitarii suceveni au avut o contribuție substanțială prezentînd următoarele comunicări: Viorel Guliciuc – „Universalitatea non-generică – referențial al gîndirii sec. XXI”, Emilia Guliciuc – „Viitorul filozofiilor naționale în sec. XXI”, Sorin Tudor Maxim și Elena Maxim – „Dreptul la diferență și identitate”, Dan Dascălu – „Modelul omului nou în ideologia totalitară din România în sec. XX”, Bogdan Popoveniuc – „Despre aparenta libertate din individualismul contemporan”. În cadrul congresului, care l-a avut ca principal organizator pe distinsul profesor Joao J. Vila-Cha, preot catolic și personalitate marcantă a filozofiei contemporane – Viorel și Emilia Guliciuc au avut responsabilitatea de a conduce cîte o secțiune tematică. Ceea ce se cuvine subliniat este faptul că, prin prezența suceveană, pe panoul pentru schimburi de idei a apărut manifestul unei nou filozofii. „Manifestul Fiolozofiei Diversității”, care a fost lansat cu acest prilej, a provocat foarte multe discuții. Documentul, care-i are ca autori pe Nikolay Omelchenko, decanul Facultății de Filozofie și Științe Sociale Aplicate din cadrul Universității de Stat din Volgograd, membru al Academiei de Științe Sociale și Politice din Rusia (pe care l-am cunoscut în această vară la Suceava, cînd a venit pentru prima oară în România, și care mi-a acordat un interviu ) și Viorel Guliciuc, s-a configurat în dialogul și schimbul de idei pe care l-au avut împreună. Provocarea a fost extrem de bine primită și apreciată de cei prezenți, în mod deosebit de către profesorul Joao J. Vila-Cha. „Se poate spune că la acest congres – a precizat Viorel Guliciuc – s-a născut Filozofia Diversității”.
„Culoarea filozofiei”
Dar nu numai „Manifestul Filozofiei Diversității” a constituit un moment inedit în desfășurarea manifestării. Viorel Guliciuc, care este unul dintre exponenții artei fractale din România, a expus cu acest prilej cîteva din lucrările sale într-o expoziție în care sub genericul „Philosophical Azulejo” (care-ar putea fi tradus prin „Culoarera filozofiei”) i s-a alăturat cu un grupaj de picturi în ulei portughezul Paulo Alexandre de Castro. Constatarea autorului a fost că arta fractală a fost percepută de cea mai mare parte a participanților la congres ca o noutate absolută. Ca și la precedentele sale manifestări expoziționale, Viorel Guliciuc nu și-a pus titluri la lucrări. „Consider că este dreptul fundamental al fiecărui privitor să înțeleagă ce vrea din lucrările mele”, mi-a spus el. De fapt, așa cum declara el la o expoziție anterioară, lucrările de artă fractală (pe care le semnează cu pseudonimul artistic ViGuera) sînt niște „obiecte de privit”. „Esențialul – sublinia el într-un interviu pe care mi l-a acordat la prima sa expoziție personală organizată în anul 2003 la Suceava – este ca sufletul să se liniștească și mintea să se elibereze pentru că mințile ca și parașutele funcționează numai cînd sînt deschise”. În acest sens arta fractală corespunde pe deplin Filozofiei Diversității întrucît interpretarea imaginilor ține de libertatea fiecărui privitor. Una din imaginile fractale ale lui Viorel Guliciuc a fost acceptată de Consiliul Științific care a verificat lucrările participanților la congres pentru a ilustra coperta volumului tipărit cu rezumatele comunicărilor susținute, volum în care, pe pagina de deschidere, apare între urările de bun venit și cea în limba română (la fel ca și pe afișul manifestării). De fapt un alt volum, care se află în pregătire, care va cuprinde lucrările in extenso ale tuturor participanților, va fi ilustrat tot cu o imagine fractală realizată de Viorel Guliciuc. Expoziția a fost onorată cu prezența de însărcinatul cu afaceri ad-interim al Ambasadei României la Lisabona, Raul Rădoi care, așa cum spune Viorel Guliciuc, „a dat astfel un semnal foarte puternic că diplomația românească știe să marcheze un eveniment important”. Manifestarea, pe care Viorel Guliciuc a apreciato ca fiind „o alternativă creștină la Congresul Mondial de Filozofie din Turcia”, a reprezentat pentru delegația universitarilor suceveni (care-și exprimă gratitudinea față de oamenii de suflet care i-au ajutat prin sponsorizări să participe) „o deschidere către spațiul filozofiilor religiei, către spațiul iberic în sens extins, către dialogul dintre filozofiile cu identitate clar afirmată și filozofiile naționale”. O deschidere care va fi fructificată întrucît s-au conturat deja perspective de colaborare între Catedra de Filozofie a Universității „Ștefan cel Mare” și catedrele similare ale unor universități din Portugalia, Nigeria, India și China.
Congresul Internațional de Filozofie din Portugalia, un congres „la care s-a născut Filozofia Diversității”
