Suceava a găzduit în premieră, la început de aprilie, Conferința Națională a coregrafilor și directorilor ansamblurilor folclorice din România, eveniment în cadrul căruia au participat reprezentanți din 22 de județe, coregrafi, instructori coregrafi și profesori care activează pe lângă ansambluri sau formații folclorice din întreaga țară.
Manifestarea a reunit personalități care au marcat de-a lungul timpului cultura tradițională românească, cum ar fi maestrul coregraf Marin Barbu (reprezentant al Centrului Național pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale și președinte executiv al Asociației Române de Coregrafie Folclorică), prof. Nicolae Gălățeanu (fost director al Centrului Județean pentru Cultură Bistrița), maestrul coregraf Ștefan Coman (directorul Ansamblului Artistic Profesionist „Baladele Deltei” Tulcea), Adrian Ardeleanu (directorul Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Iași), Tiberiu Groza (directorul Ansamblului „Dor Transilvan” din Cluj-Napoca), maestrul coregraf Nichita Dragomira (consultant artistic al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Olt), maestrul coregraf Marius Ursu (coregraf al Ansamblului Studențesc „Doina Timișului”), maestrul coregraf Florin Ciobanu (coregraf Ansamblul „Dor Transilvan” Cluj), maestrul coregraf Nelu Simionca (Bistrița), prof. Ioan Lazăr (Bistrița), Dedilia Popovici (directorul Ansamblului „Floricică de la Munte” Piatra Neamț).
Sorin Pohoață, coordonatorul Ansamblului “Arcanul USV” al Universității „Ștefan cel Mare” din Suceava, a menționat că “argumentul organizării conferinței se regăsește inclusiv în Lecția de deschidere ținută la Facultatea de Litere a Universității din București, în data de 9 noiembrie 1909, în urmă cu mai mult de o sută de ani, când prof. Ovid Densușianu, redutabil filolog și folclorist, atrăgea atenția asupra faptului că un popor «nu trăiește numai din ce moștenește, ci și din ce adaugă pe fiecare zi în sufletul lui». Și tot el spunea că nu trebuie să uităm că imaginația poporului nu rămâne inactivă, e stimulată mereu de ce se întâmplă în anumite împrejurări. În prezent, epoca tehnologiilor moderne agresează cultura tradițională, încercând să o transforme în «cultură modernă» transmisă prin mass-media audio-vizuală, care erodează folclorul și dă naștere unor stereotipii”.
În acest context, organizatorii consideră că este obligatoriu să reformulăm, pentru actualizare, valorile culturii tradiționale, să le protejăm, să le conservăm și, mai ales, să le facem cunoscute.
În agenda conferinței, ca teme de discuție au mai fost: valorificarea scenică a folclorului muzical-coregrafic, realizarea unui spectacol folcloric, evenimentele muzical-coregrafice contemporane și prezența lor în mass-media, spectacolul folcloric și influența lui asupra creației populare, constrângeri, provocări și piedici în activitatea culturală.
„În cea de-a treia zi a Conferinței, am organizat o excursie în Bucovina, la Mănăstirea Moldovița, Muzeul Ouălor Încondeiate «Lucia Condrea», Mănăstirea Sucevița, Marginea, Mănăstirea Putna”, ne-a mai declarat coordonatorul general al Ansamblului Studențesc „Arcanul USV”, dr. ing. Sorin Pohoață. Conferința a fost organizată de Asociația Cultural Educativă “Arcanul USV”, Asociația Culturală Vatra Satului Sf. Ilie Suceava, Asociația Culturală a Coregrafilor, Scenografilor, Artiștilor Liber Profesioniști și Amatori Constanța, Direcția Județeană pentru Sport și Tineret Constanța.
