Confederația „Cartel Alfa” a cerut, marți, europarlamentarilor români, într-o scrisoare deschisă, să respingă propunerile de modificare a directivei europene care ar duce la extinderea timpului de lucru, cu o zi înainte ca aceasta să fie votată de Parlamentul European. Parlamentul European va supune votului, miercuri, în sesiune plenară, revizuirea Directivei timpului de lucru, propusă de Comisia Europeană și votată de Consiliul de Miniștri în iunie. În noua formă, directiva menține clauza „opt-out”, care permite prelungirea programului de lucru în urma unei înțelegeri între angajat și angajator sau a orelor de gardă considerate timp liber.
Reprezentanții confederației sindicale precizează, în scrisoarea deschisă adresată europarlamentarilor români, că potrivit unor decizii recente ale Curții Europene de Justiție, această modificare a directivei ar limita drastic drepturile lucrătorilor.
Confederația „Cartel Alfa”, alături de sindicatele europene, consideră că aceste propuneri de revizuire a Directivei timpului de lucru sunt inacceptabile, pentru că nu respectă drepturile și interesele lucrătorilor.
Sindicaliștii cer europarlamentarilor români să respingă propunerile de modificare făcute de Comisia Europeană și votate de Consiliul de Miniștri și să sprijine adoptarea în Parlamentul European, în a doua lectură, cu majoritate absolută, a tuturor amendamentelor, fără excepție, ale raportului europarlamentarului socialist spaniol Alejandro Cercas.
„Aceste amendamente au fost deja adoptate de Comisia de ocupare și probleme sociale și sunt esențiale pentru a salva principiile Directivei timpului de lucru”, precizează autorii scrisorii deschise.
Cartel Alfa a participă, marți, la Strasbourg, la manifestația cu tema „Prioritate lucrătorilor și NU programului de lucru prelungit”, organizată de Confederația Europeană a Sindicatelor.
Sindicaliștii europeni cer PE respingerea propunerile Consiliului de revizuire a Directivei timpului de lucru. Aceștia solicită locuri de muncă remunerate decent și un program de lucru care să permită armonizarea vieții de familie cu viața profesională și să respecte sănătatea și securitatea.
Sindicatele din întreaga lume au mai organizat manifestări și în 7 octombrie, de Ziua Internațională a Muncii Decente, unul dintre obiectivele de pe agenda manifestațiilor sindicatelor europene prilejuite de această zi fiind respingerea acestei Directive.
Directiva, în forma ei originară (din 1993), cuprindea două derogări ample, care permiteau extinderea timpului de lucru aproape nelimitat. Prima este așa-numita clauză „opt-out”, introdusă la inițiativa Guvernului Marii Britanii, care dă dreptul angajatorului să prelungească durata maximală a timpului săptămânal de lucru, de 48 de ore, pe baza acordului voluntar și individual al angajatului (articolul18 din Directivă).
Cea de-a doua derogare se referă la timpul de referință de patru luni pentru calcularea mediei timpului de lucru, care poate fi extins la un an doar în cazuri specifice, pe bază de contracte colective, potrivit articolului 17 din Directivă.
În decembrie 2003, Comisia Europeană a publicat un document, lansând consultarea asupra revizuirii directivei concentrată pe trei aspecte. Propunerile inițiale de revizuire ale Comisiei se referă la menținerea clauzei de „opt-out” individuale, definirea așa-numitelor părți inactive ale serviciului de gardă (on-call) ca nefiind timp de muncă, chiar și atunci când lucrătorul trebuie să se afle disponibil la locul de muncă, extinderea perioadei de referință pentru calcularea mediei maxime a săptămânii de lucru de 48 de ore de la patru la 12 luni, fără prevederi și garanții de siguranță.
Confederația Europeană a Sindicatelor consideră propunerile Comisiei inacceptabile și pune la îndoială validitatea lor juridică. Sindicaliștii europeni apreciază că dacă va fi adoptată în forma actuală, va fi prima directivă socială care va introduce un regres la nivelul protecției oferite, „fără să ofere în contrapartidă cetățenilor și lucrătorilor Europei o înțelegere acceptabilă privind modernizarea și inovația în organizarea timpului de lucru”.
Deputații europeni au dezbătut, luni, raportul elaborat de Alejandro Cercas privind revizuirea acestei directive, cel mai polemic aspect fiind menținerea sau anularea opt-out-ului. Deputații din Comisia pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale au considerat că derogările existente pentru această regulă ar trebuie să fie eliminate în cursul a trei ani.
Comisia parlamentară a cerut să nu se introducă nicio excepție de la săptămâna de lucru de 48 ore și terminarea derogărilor în următorii trei ani, iar orice perioadă de gardă trebuie considerată drept timp de lucru.
Raportorul PE Alejandro Cercas a spus că revizuirea acestei directive este un motiv de îngrijorare pentru milioane de lucrători. Săptămâna de lucru de 48 ore a fost stabilită în prima convenția a Organizației Internaționale a Muncii, moto-ul fiind „a munci pentru a trăi și nu invers”.
În opinia acestuia, clauza de derogare abrogă această lege și va conduce nemijlocit la „dumping social”. În plus, studiile arată cu o perioadă excesiv de lungă de muncă are efecte negative asupra sănătății și devine din ce în ce mai greu de a împăca viața profesională cu cea de familie.
În 2005, Parlamentul European a adoptat poziția sa în prima lectură, votând pentru menținerea perioadei maxime de lucru de 48 de ore pe săptămână și refuzând în același timp clauza de derogare. Potrivit acestui vot, derogările ar trebui abolite pe durata a trei ani, iar timpul de gardă (termen folosit în special în sectorul medical) este considerat timp de lucru.
În același timp, Parlamentul a introdus o anumită flexibilitate companiilor, permițându-le să calculeze media timpului de lucru luând în considerare o perioadă de referință de 12 luni, în loc de patru luni.
