Președinta Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Alina Ghica, îi cere într-o scrisoare noului ministru al Justiției, Mona Pivniceru, semnarea unui Pact pentru justiției, precizând că se dorește o colaborare deschis cu MJ și enumerând și recomandările Comisiei Europene în cadrul MCV.
„După cum cunoașteți, în ședința Plenului Consiliului Superior al Magistraturii din 23 august 2012 au fost aprobate măsurile care vor fi luate de CSM, ca urmare a recomandărilor din cuprinsul Raportul Comisiei Europene către Parlamentul European și Consiliu asupra progreselor României în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, publicat la 18 iulie 2012. Având în vedere rolul și funcțiile sale constituționale, Consiliul Superior al Magistraturii va urmări îndeplinirea măsurilor care îi revin nemijlocit și va veghea la asigurarea mijloacelor necesare pentru eficientizarea sistemului judiciar în ansamblu, pentru a răspunde nu doar recomandărilor Comisiei, ci și așteptărilor cetățenilor români”, se arată în scrisoarea judecătoarei Alina Ghica, președinta CSM, către fosta judecătoare și membră a Consiliului, Mona Pivniceru, numită ministru al Justiției în data de 23 august.
Potrivit sursei citate, Consiliul își dorește o colaborare deschisă cu Ministerul Justiției în vederea elaborării unui Plan comun de implementare a tuturor celor patru noi coduri. În acest sens, luarea tuturor măsurilor necesare pentru implementarea în condiții optime a tuturor celor patru noi coduri se impune cu stringență ca o prioritate comună, subliniază sursa citată.
„Trebuie să înceapă pregătirea implementării fără sincope a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală
„În scurtul timp care a mai rămas până la intrarea în vigoare a noului Cod de procedură civilă, dar și în perioada imediat următoare intrării în vigoare a acestui important cod, e necesar un efort al puterii Executive, dar și al celei judecătorești, ca împreună să găsească resursele necesare implementării acestuia. În același timp, trebuie să înceapă pregătirea implementării fără sincope a noului Cod penal și a noului Cod de procedură penală”, arată Alina Ghica.
Totodată, mai scrie șefa Consiliului, în ceea ce privește procedurile de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și a procurorului șef al Direcției Naționale Anticorupție, Consiliul Superior al Magistraturii va urmări respectarea întocmai a procedurii privind avizul CSM, prevăzută de Regulamentul aprobat prin HCSM 193/2006, cu modificărilei completările ulterioare și aplicarea acesteia în spiritul recomandării Comisiei Europene.
De asemenea, Alina Ghica scrie că CSM va continua implementarea Proiectului privind „Stabilirea și implementarea unui volum optim de lucru al judecătorilor și grefierilor și asigurarea calității activității instanțelor”, urmărind îndeaproape concluziile la care ajunge consultantul și propunând soluțiile adecvate. De asemenea, Consiliul va pune în aplicare recomandările ce vor fi formulate de Banca Mondială în raportul final al Proiectului „Analiza independentă privind eficiența sistemului judiciar”. Concluziile celor două proiecte vor reprezenta baza elaborării politicii de resurse umane, punctează sursa citată.
Potrivit magistratei, Consiliul susține crearea unui grup de monitorizare a reformei judiciare, din care să facă parte reprezentanți ai tuturor puterilor în stat, ai asociațiilor profesionale ai societății civile, pornind de la „Comisia inter-ministerială MCV”.
„Pentru întărirea responsabilității și integrității în sistemul judiciar, CSM va sprijini în continuare consolidarea capacității instituționale a Inspecției Judiciare și este decis să ia măsuri disciplinare ferme. De asemenea, Inspecția Judiciară va continua monitorizarea situațiilor ce pot afecta reputația sistemului judiciar. CSM va continua implementarea Strategiei de întărire a integrității în sistemul judiciar ca parte componentă a Strategiei Naționale Anticorupție și monitorizarea implementării și va sprijini activitățile de formare profesională în materie de etică și deontologie profesională. Totodată, Consiliul va întreprinde noi demersuri pentru formarea profesională în domeniul unificării practicii judiciare și va sprijini activitatea Institutului Român de Informații Juridice”, notează șefa CSM în scrisoarea către noul ministru.
CSM va elabora ghiduri privind individualizarea pedepselor
Totodată, ea spune că CSM va elabora, împreună cu Înalta Curte de Casație și Justiție și Institutul Național al Magistraturii, ghiduri privind individualizarea pedepselor, managementul de caz, administrarea probelor și va asigura diseminarea acestora. De asemenea, Inspecția Judiciară va continua să monitorizeze respectarea termenelor de redactare și monitorizare a hotărârilor.
„Ne exprimăm speranța că și puterea Executivă, inclusiv Ministerul Justiției, precum și cea Legislativă, vor lua urgent măsuri pentru ca Raportul ce va fi publicat până la finele anului 2012, care va avea în vedere cu precădere modul de îndeplinire a recomandărilor privind respectarea statului de drept și a independenței sistemului judiciar, determinate de evoluțiile de pe scena politică înregistrate începând cu 6 iulie, să consfințească progrese reale și efective, iar nu simple promisiuni”, scrie șefa Consiliului Superior al Magistraturii.
În acest sens, președintele CSM apreciază că se impune semnarea neîntârziată a unui Pact pentru justiție, de către reprezentanții celor trei puteri: Legislativă (președinții celor două camere ale Parlamentului); Executivă (Guvern, Președintele României), Judecătorească (Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Ministerul Public).
De asemenea, este necesară adoptarea unor dispoziții legislative prin care să se prevadă un mecanism neechivoc, dar și eficient de tragere la răspundere penală sau disciplinară a membrilor puterilor Legislativă și Executivă care „subminează credibilitatea judecătorilor sau care exercită presiuni asupra instituțiilor judiciare” (a se vedea Raportul Comisiei).
„Solicităm să se renunțe la pârghiile politice de dominare a justiției – abrogarea prevederilor legale prin care ministrul Justiției a devenit titular al acțiunii disciplinare, prevederi pe care, ca membru al CSM, le-am criticat anterior adoptării acestora și după adoptare. Nu în ultimul rând, vă solicităm sprijinul pentru asigurarea unui buget corespunzător pentru justiție în anul 2013, în care să fie incluse proiecțiile bugetare pentru noile coduri, dări pentru plata restanțelor salariale pentru magistrați și personalul auxiliar. Consiliul Superior al Magistraturii solicită garanții ferme din partea puterii Executive pentru punerea în practică a fiecăruia dintre solicitările de mai sus, precum și sprijinul Ministerului Justiției, printr-o colaborare inter-institușională constructivă, pentru realizarea măsurilor asumate de CSM”, conchide sursa citată.
În vara anului 2009, în plin protest al magistraților (generat în principal de grila de salarizare-n.r.), Mona Pivniceru – pe atunci judecător la Curtea de Apel Iași, dar președintele Asociației Magistraților din România – pleda pentru încheierea unui Pact pentru justiție, motivând că problemele din justiție trebuie să fie discutate pe părți.
În opinia lui Pivniceru, actul presupunea ca celelalte două puteri în stat, Executivul și Legislativul, „să se așeze la masă” cu magistrații, să le asculte problemele cu care se confruntă și să caute soluțiile necesare unei bune funcționări a sistemului judiciar, în beneficiul cetățeanului
Pivniceru afirma atunci că este pentru prima dată, de la Revoluție, când se pune în discuție încheierea unui Pact pentru justiție, în timp cumulându-se problemele cu care s-a confruntat sistemul judiciar românesc.
