Deversările din stația de epurare a orașului Suceava, care par să fi cauzat mortalitatea masivă de pește de pe râul Suceava în aval de zona industrială a municipiului, nu reprezintă singura cauză care a provocat poluarea importantă a apelor râului. Potrivit unui raport prezentat de către conducerea ACET Suceava în cadrul ședinței Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, poluarea produsă în dreptul satelor Lisaura și Tișăuți ar fi putut fi provocată și de către deversarea neautorizată a vidanjelor și a resturilor chimice/organice rezultate din diferite activități agricole din zonă.
Stația de Epurare primește ape uzate menajere din principalele cartiere ale municipiul Suceava: Centru, Obcini, Zamca, Ițcani, Burdujeni, din localitățile limitrofe Ipotești, Lisaura, Tișăuți, Sf. Ilie, Șcheia și Salcea, precum și ape uzate industriale de la agenții economici din Suceava și din zona Șcheia.
În dimineața zilei de 12 iunie, probele de laborator ridicate de Sistemul de Gospodărire a Apelor (SGA) Suceava au indicat valori de poluare mari în zona stației de epurare a ACET. Aceste valori mărite au fost înregistrate mai ales în colectorul C, care preia ape uzate industriale, deservind zona blocurilor ANL de pe strada Privighetorii, strada Nicolae Iorga, zona comercială Suceava, o serie de agenți economici de pe Calea Unirii, traversând incinta AMBRO, după care din nou preia ape uzate menajere de la operatori economici din zona mallurilor din Suceava și alți operatori până la descărcare în stația de epurare.
Creșterea nivelului de poluare a condus la scăderea concentrației de oxigen în râul Suceava, aceasta fiind cauza declarată de Garda de Mediu Suceava pentru mortalitatea piscicolă, pe fondul unui debit foarte scăzut al râului Suceava și al unei temperaturi exterioare mari.
Poluarea ar putut fi cauzată de deversarea neautorizată a vidanjelor și a resturilor chimice/organice rezultate din diferite activități agricole
Conducerea ACET Suceava consideră însă că pot fi inventariate și alte cauze ale poluării, între care directorul ACET, Ștefan Groza, amintește în raport: ”E vorba de deversarea neautorizată a vidajelor autorizate și neautorizate în canalizarea orașului a unor ape uzate puternic, impurificate, care nu se încadrează în valorile impuse de lege prin normativul tehnic NTPA 002/2002, în special pe timpul nopții, când nu este asigurat un debit de diluție cu ape menajere, iar un alt mod de poluare se poate manifesta înaintea unor fenomene meteorologice ce presupun averse de ploaie, cu sau fără caracter torențial, prin descărcarea directă de către persoane necunoscute, în albia râului Suceava din zona limitrofă stației de epurare sau a pâraielor Vătafu și Cetății, afluenți ai râului Suceava, a resturilor chimice/organice rezultate din fose sau bazine vidanjabile, lucrări agricole sau procese industriale, spălarea diverselor utilaje utilizate în tratamente chimice agricole”.
Pentru respectarea prevederilor din normativul NTPA 002/2002, compartimentul de Calitate-Mediu din cadrul ACET Suceava a stabilit un program de monitorizare și control al agenților economici cu risc de potențiali poluatori, între măsurile de stopare a fenomenului de poluare fiind dispuse monitorizarea parametrilor pe intrări în Stația de Epurare din 2 în 2 ore, monitorizarea evacuărilor din AMBRO SA de opt ori în 24 ore, din canalul colector care traversează incinta societății AMBRO, mărirea capacității de aerare a treptei biologice prin utilizarea tuturor aeratoarelor mecanice și creșterea la maximum a timpului de funcționare a acestora, notificarea agenților economici potențiali poluatori care au avut depășiri la indicatorii de calitate, precum și notificarea Comisariatului Gărzii de Mediu Suceava, Agenției de Mediu Suceava și Serviciului de Gospodărire a Apelor Suceava despre principalii agenți economici care nu se încadrează în indicatorii de calitate impuși.
Concluzii
Conducerea ACET Suceava crede că există și alți responsabili de poluarea râului Suceava
