Aproximativ 30 de suceveni își riscă viața mergând zi de zi la serviciu. Este vorba de personalul Laboratorului de radiodiagnostic și imagistică medicală din cadrul Spitalului Județean de Urgență, oameni care lucrează cu raze X, ce străbat corpul și pot fi periculoase pentru sănătate.
Deși există destule meserii care predispun la diverse boli, totuși, când vine vorba de cancer, teama este și mai mare, iar la această unitate sanitară, în ultimii 20 de ani, opt persoane care își desfășurau activitatea în acest sector au dezvoltat cumplita maladie. Dintre ei, doar jumătate, doi medici și două asistente, mai sunt în viață.
Șeful Laboratorului, dr. Constantin Croitoru, recunoaște că există o legătură de cauzalitate între activitatea de la locul de muncă și problemele de sănătate, arătând că riscul de a face cancer este crescut pentru cei care muncesc aici, din cauza pericolului mare de iradiere.
Cancerul survine în urma expunerii îndelungate la radiații
”Este o boală care se dezvoltă în timp. De obicei, problemele apar după 20, 30 de ani de activitate”, spune medicul, care lucrează la Spitalul Suceava din 1988.
El își amintește că, atunci când s-a angajat la această unitate sanitară, nu erau disponibile decât aparate Roentgen, care nu protejau medicul și pacientul investigat decât într-o foarte mică măsură.
„Era unul, la Spitalul Vechi, produs în 1945, cu care se lucra pe întuneric. La Spitalul Nou, erau alte două, ceva mai performante, de fabricație românească, dar cu tuburi cehoslovace, și tocmai se făceau primele transformări în adaptarea la ecranul fluorescent a unei camere de luat vederi, care prelua imaginea și o transmitea unui monitor, așa că se putea lucra la lumina zilei”, își amintește dr. Croitoru.
El povestește că, în acea perioadă, la Spitalul Suceava a apărut și un aparat de investigație neiradiant, care se baza pe o metodă non-invazivă cu ultrasunete, respectiv un ecograf, dar care, spre deosebire de cele de la ora actuală, avea un grad ridicat de eroare și nici nu putea fi folosit pentru investigarea tuturor organelor corpului. În plus, doar un singur medic din spital avea acces la el. La vremea respectivă, computere tomografe erau doar în centrele universitare, punctează specialistul.
”Dacă te ferești, nu poți să-ți faci meseria”
El adaugă că, atunci când și-a început cariera, din cauza pericolului mare de iradiere și a bolilor profesionale care puteau apărea la medicii radiologi, această disciplină era ocolită de specialiști, fiind o mare criză de personal.
„Am optat pentru această specialitate din dorința de a ajuta oameni. Eu când văd bolnavii uit de mine. Este ca și atunci când încerci să salvezi un om de la înec. Știi că există riscul să mori, dar totuși te arunci după el în apă”, mărturisește dr. Croitoru.
El arată că, personal, a fost mai expus iradierii până anul trecut, și asta din cauză că lucra în aceeași încăpere cu pacientul pe care îl examina, iar într-o zi efectua un număr mare de investigații.
În 2009, prin dotarea Spitalului Suceava cu un alt echipament performant de radiologie standard, pericolul s-a diminuat în condițiile în care noua tehnologie îi permite să stea într-o cameră alăturată și să urmărească totul pe un ecran. Totuși, în ciuda acestei achiziții de ultimă generație, riscurile nu au putut fi eliminate în totalitate deoarece, de multe ori, este nevoit să intre și în încăperea în care se află bolnavul, iar examinările zilnice au rămas la fel de numeroase.
„Nu suntem complet izolați de radiații, fiindcă mai trebuie să intrăm ca să le preparăm bariul. Pe de altă parte, mulți nu aud ce-i întrebăm sau ce le spunem să facă. Nu lucrăm doar cu tineri, ci mai mult cu pacienți în vârstă, cu multiple afecțiuni, inclusiv neuropsihice. Oricum, suntem printre puținii medici care dau ce au mai de preț, viața, fiindcă dacă te ferești, nu poți să-ți faci meseria”, completează dr. Constantin Croitoru, adăugând că și asistentele și infirmierele sunt la rândul lor expuse, deoarece trebuie să facă radiografii, respectiv curățenie în laborator.
Pielea iritată, anemiile și căderea părului, la ordinea zilei
Din cauza potențialului iradiant al mediului în care lucrează, în afară de cancer, angajații Laboratorului de radiodiagnostic și imagistică (opt dintre ei sunt medici) au tendința de a dezvolta și alte boli, nu atât de grave, dar în schimb mai frecvente. Astfel, ei prezintă frecventiritații ale pielii, așa-numitele radiodermite care constau în moartea țesuturilor moi și necrozarea acestora în timp (necroza poate să atingă și osul), anemii sau le cade părul.
Pentru a diminua riscul de îmbolnăvire, personalul trebuie să aibă o alimentație corespunzătoare, bogată în proteine, să poarte șorțuri plumbate de radioprotecție (grele de câte 12 kilograme) și mănuși plumbate. Pentru o protecție și mai bună, ar fi necesar ca după fiecare bolnav examinat încăperea să fie aerisită între cinci și 15 minute, în funcție de tipul de investigație care a fost realizat, dar, din cauza adresabilității crescute, de aproximativ 50.000 de pacienți pe an, și a numărului insuficient de medici, acești timpi nu pot fi respectați.
„La laborator sunt investigați între 130 și 140 de pacienți pe zi. Un medic ar trebui să consulte zilnic maxim 14 bolnavi, dar el vede circa 30. Pentru a ne desfășura activitatea în condiții optime, la radiologia standard, de exemplu,am avea nevoie de opt medici în loc de patru. Reușim totuși să ne facem treaba, chiar dacă adresabilitatea este crescută, și asta numai datorită experienței îndelungate. Astfel, pentru a interpreta o investigație ar fi nevoie de 20 de minute, dar noi dăm rezultatul într-un timp mai scurt”, explică dr. Constantin Croitoru.
Grad mare de periculozitate, dar sporuri mici
Deși nu se plânge de condițiile grele de muncă, personalul Laboratorului și-ar dori totuși ca gradul de periculozitate a mediului în care lucrează să fie recunoscut și să se reflecte în leafa primită la fiecare sfârșit de lună. Din păcate, legislația din sistemul sanitar nu îi avantajează pe salariații acestui sector, cărora li se acordă un spor de periculozitate de doar 20%, în condițiile în care angajații din alte domenii medicale sunt recompensați și cu sporuri de 100%. Ca și cum nu ar fi fost de ajuns, acest spor și așa mic ar urma să fie tăiat complet de la anul, când se suspendă grupa de risc.
„Forul nostru tutelar, CNCAN, intenționează să elimine în totalitate riscul de iradiere la personalul medical, astfel încât radiologia să nu mai fie considerată o meserie de risc”, explică medicul, care a primit oferte de lucru în străinătate, dar care a decis să-și continue cariera la Suceava.
„Îmi plăteau un zbor cu avionul până la Barcelona ca să învăț limba și s-au angajat să asigure servicii pentru membrii familiei mele. Peste graniță aș fi primit 150.000 de euro pe an, în condițiile în care, aici, câștigul lunar al unui medic este de 500 de euro”, menționează dr. Constantin Croitoru.
Investiții serioase în imagistică medicală, la Spitalul Suceava
La această oră, platoul de imagistică medicală al Spitalului Suceava, care funcționează în ambulatoriul de specialitate, este dotat cu aparatură performantă, care cuprinde computer tomograf, osteodensitometru, mamograf, axiom, ecograf, iar în scurt timp și RMN(aparat de rezonanță magnetică nucleară). Axiomul este un performant echipament de radiologie standard, de tip digital, care permite stocarea imaginii pe suprafață magnetică și nu necesită efectuarea unor radiografii pe film (mai puțin practice deoarece presupun developare și se pot deteriora la transport).
„Aparatul funcționează tot pe principiul razelor X, care străbat corpul pe segmentul respectiv și impresionează placa fotografică sau un ecran fosforescent. Față de aparatele clasice, imaginea se înregistrează digital, ceea ce face ca în timpul lucrului să poată fi stopată o anumită imagine în vederea unei analizări amănunțite. Un alt avantaj este că medicul nu mai stă lângă bolnav, ci într-o încăpere alăturată, de unde privește și execută comenzile la aparat. Axiomul are mobilitate pentru mai multe poziții, se poate lucra cu masa în poziție orizontală sau verticală”, subliniază dr. Constantin Croitoru.
