Condamnări blânde pentru o grupare formată din 33 de oameni, specializată în traficul de persoane

Dosarul care cuprinde un lot de 33 de persoane acuzate că s-au constituit în două grupuri infracționale specializate în traficul de migranți a ajuns ieri la final. Chiar dacă faptele prezentate de procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Crimă Organizată și Terorism (DIICOT) Suceava sunt dintre cele mai grave, condamnările se situează la polul opus. Aceasta demonstrează fie că probele din dosar nu sunt dintre cele mai concludente, fie că prevederile din Noul Cod Penal sunt atât de permisive încât pușcăria este doar pentru cei care nu știu să se descurce în viață.
Potrivit actului de sesizare a instanței, cele două grupări infracționale organizate acționau cu precădere în județele Suceava și Botoșani și erau specializate în traficul de migranți, pe relația Republica Moldova-Ucraina-România-Ungaria-Italia sau alte țări din spațiul Schengen.
Potrivit anchetatorilor, până când rețelele au fost anihilate de polițiștii și procurorii din cadrul structurilor de combatere a crimei organizate, cei 33 de inculpați au pus la cale transportul a nu mai puțin de 15 grupuri de migranți, însumând peste o sută de persoane, pentru fiecare transport moldovenii și ucrainenii care voiau să ajungă în Occident plătind între 2.000 și 4.000 de euro.
Migranții, cetățeni moldoveni și ucraineni, intrau legal în România, de unde erau preluați de membrii români ai grupărilor, care îi cazau și le procurau documente de identitate românești falsificate sau autentice, care aparțineau unor persoane cu fizionomii asemănătoare.
Aceștia erau scoși ilegal din țară și transportați spre Europa de Vest, fie prezentând organelor de control documentele obținute în condițiile descrise mai sus, profitând de lejeritatea controlului pe care autoritățile străine îl efectuează cetățenilor români, fie ascunși în diverse autovehicule (în special tiruri), care efectuau transporturi internaționale de mărfuri spre țări din spațiul Schengen.
Pedepsele primite de sucevenii implicați în acest dosar
Din totalul celor 33 de inculpați, 17 sunt din localități ale județului Suceava.
Adrian Curelușă, din Marginea, a fost găsit vinovat pentru șase infracțiuni, iar pedeapsa finală este de 1 an de închisoare cu suspendare și un termen de încercare de 3 ani.
Gavril Hrițcani, tot din Marginea, a primit exact aceeași pedeapsă, în timp ce consăteanul său Ilie Pomohaci a scăpat cu o condamnare de 6 luni cu suspendare și o perioadă de încercare de 2 ani.
Gheorghe Pomohaci, din comuna Marginea, a fost condamnat și el tot la 1 an de închisoare sub supraveghere și o perioadă de încercare de 3 ani.
Claudiu-Dimitrie Haucă și Tiberiu Ionuț Tcaci, ambii din comuna Moldovița, au primit pedepse similare, de 1 an cu închisoare sub supraveghere și 3 ani perioadă de încercare. Nistor Ursan, din Arbore, a fost condamnat la 5 luni de închisoare cu suspendare, în timp ce Costel Avram, din Volovăț, a primit o pedeapsă de 1 an de închisoare cu suspendare.
Un alt inculpat, Călin Ioan Henriss, din comuna Vatra Moldoviței, a fost condamnat la 5 luni cu suspendare, iar Cornel Frantiuc, din orașul Siret, a primit 6 luni cu suspendare.
Pentru cei trei inculpați din Vicovu de Sus pedepsele oscilează de la 1 an cu suspendare pentru Ion Sorin Schipor la 6 luni cu suspendare pentru Ionel Nicolai Chira și Vasile Coroamă.
Mihai Pânzari, din comuna Dornești, a primit 10 luni cu suspendare, în timp ce Radu Rotundu, din Câmpulung Moldovenesc, a fost condamnat la 6 luni cu suspendare. Fratele acestuia, Grațian Cosmin Rotundu, a primit o lună cu suspendare, dar pentru că mai avea o condamnare mai veche, de 6 luni cu suspendare, va ajunge în penitenciar pentru o perioadă de 7 luni.
Ultimul sucevean implicat în acest dosar, Ștefan Dorcu, tot din municipiul Câmpulung Moldovenesc, a fost condamnat la 8 luni de închisoare cu suspendare.
Și celelalte persoane implicate în acest dosar au primit sentințe similare, cu mențiunea că pentru o serie de fapte s-au dat și achitări, în special pentru infracțiunea de sprijinire sau aderare la un grup infracțional organizat.
Cum funcționa rețeaua
Pentru a nu fi prinși de oamenii legii, membrii rețelei și-au atribuit fiecare nume false sau porecle, pe care le foloseau de fiecare dată când vorbeau între ei la telefon.
Adrian Curelușă, considerat unul dintre capii rețelei de la Suceava, era apelat „Nelu” sau „Harbuz”, iar Ilie Pomohaci, mâna sa dreaptă, era „Falciu” sau „Falcău”.
Membrii rețelei, susțin anchetatorii, aveau un număr mare de telefoane mobile, fiind folosite cartele pre-pay pentru a comunica între ei, cartele care erau schimbate periodic.
Fiecare migrant era instruit ca, în cazul în care era prins de poliție, să nu furnizeze nici o informație legată de persoanele care le-au organizat transportul spre occident. Fiecare transport, de altfel, era însoțit de un autoturism care se deplasa înainte pe traseul pe care urma să treacă tirul, autocarul sau microbuzul cu migranți și se asigura că nu sunt filați, că nu sunt controale în trafic sau filtre de poliție.
Nu în ultimul rând, membrii rețelei foloseau în discuțiile telefonice dintre ei argouri care să-i ducă în eroare pe oamenii legii în cazul în care aceștia interceptau convorbirile.
Migranții, de exemplu, erau numiți „hulubi”, „colete”, „cherestea”, „mere”, „pomișori” etc.
În loc de cazare spuneau „colivie”, „la cald”, la documente de identitate – „cartoane”, iar cuvântul tir era înlocuit cu „faeton” sau „căruță”.
Atunci când vorbeau despre transporturile de migranți, acestea erau traduse în „hulubi la zbor”.
Referitor la modul de exprimare a sumelor de bani în cifre au fost utilizate expresii de genul: „doi și doi”, adică 2.200 de euro, „unu și opt” – 1.800 de euro, „un bilet” însemnând 100 de euro.