La Căminul Cultural din satul Paltinu, comuna Vatra Moldoviței, a avut loc duminică, 14 martie, a IV – a ediție a Concursului interjudețean „Oul închistrit”.
Concursul s-a adresat preșcolarilor și școlarilor cu vârste cuprinse între 5 și 10 ani și s-a desfășurat pe două secțiuni: începători și avansați. Timp de aproape două ore, copiii au lucrat la un ou demonstrativ, specific zonei pe care o reprezentau, după care un juriu de specialitate, condus de Vera Romaniuc, directorul Muzeului Obiceiurilor Populare din Gura Humorului, o iubitoare a tradițiilor din zona Paltinu, zonă în care trăiesc foarte mulți huțuli, a trecut pe la fiecare copil participant la concurs.
Fiind un concurs cu participare directă, au fost premiate abilitățile dobândite în meșteșugul încondeierii ouălor (demonstrație practică și explicație verbală), respectarea tradițiilor și tehnicilor autentice specifice zonei de unde provin concurenții. Premii speciale au primit și cei care au purtat cele mai vechi și autentice costume populare. Copiii au alcătuit grupe de câte trei și au fost însoțiți de un meșter popular din zona lor.
Condițiile de desfășurare a concursului în acest an au fost mult mai bune față de anul trecut, primăria renovând complet Căminul Cultural din localitatea Paltinu.
„«Vinovate» de organizarea concursului sunt cadrele didactice implicate în acest proiect, coordonat de institutor Tudorița Huțuleac. Eu sunt doar un susținător al tradițiilor, iar acest concurs de închistrit ouă sper să se mențină, pentru că este o continuare a tradițiilor huțule din Paltinu și Ciumârna. Pentru a continua tradiția, noi cei în drept, trebuie să asigurăm condiții de desfășurare corespunzătoare”, ne-a declarat primarul comunei Vatra Moldoviței, Virgil Saghin.
Tradiții
Școala cu clasele I- VIII Paltinu păstrează și promovează tradiționalul în arta încondeierii prin expoziția permanentă din cadrul muzeului școlii, prin înființarea unui atelier de încondeiat ouă în cadrul Proiectului pentru Învățământul Rural „Școala păstrează și valorifică tradiția locală”. Elevii de aici participă în fiecare an la Olimpiada de meșteșuguri tradiționale, obținând numeroase premii.
În acest an, la „Oul închistrit” s-au înscris în concurs 19 echipaje, participarea fiind mai mică față de anul trecut. De vină ar fi situația financiară a școlilor, care nu mai permite deplasarea copiilor la concursuri, și vremea rece cu zăpadă.
Costume vechi, bine păstrate
De la învățătoarea Ilaria Pușcă am aflat că o primă regulă în rândul participanților a fost să se costumeze în mod tradițional, așa cum se îmbrăcau bunicii și străbunicii lor, huțulii, care au venit în locurile de astăzi ale Ciumârnei în jurul anilor 1700.
Prin concursul organizat la Paltinu se încearcă reînvierea tradiției huțulilor, de la costumație, modul de prindere a părului de către fetițe, cu codițe trecute peste frunte, sau cum și-au așezat căciulile băieții după fotografii vechi adunate de la oamenii din sat.
În cadrul unui proiect pentru învățământ rural, copii au strâns documente, au realizat albume cu materiale care constituie o bază de reînviere a tradițiilor.
La șase ani cunoaște tehnica încondeierii
Deși are numai șase ani, Elena Bianca Pascal scrie toate modelele tradiționale pe ouă, iar pentru concursul de duminică a preferat modelul „Crucea”. Pentru încondeiat folosește cu dibăcie chișița, trasează modelul cu ceară, introduce oul în vopsele. Preferă culorile alb, roșu și negru, și ne-a spus că „ceea ce face este mai mult decât o joacă”.
Ca Bianca sunt zeci de copii din Vatra Moldoviței, care au înlocuit joaca cu decoratul ouălor de Paște, și pentru care concursul de la Paltinu „este cel mai bun mod de a-și demonstra ce au mai învățat față de anul precedent”, așa cum ne-au spus chiar ei.
Culorile vegetale
Un stand deosebit care, pe lângă ouă încondeiate, instrumente pentru închistrit, a prezentat și plantele din care se obțin vopselele naturale, a aparținut copiilor de la Câmpulung Moldovenesc. Aceștia au spus că folosesc plante pentru obținerea băilor pentru ouă, mai ales la ouăle pe care le pregătesc pentru Paște, pentru că acestea sunt „pline”, adică nu sunt golite de albuș și gălbenuș și sunt „calde”, adică sunt lucrate imediat după fierbere. De la micii încondeietori am aflat că baia de vopsele trebuie să fie mai fierbinte, iar dacă se băgă ouă goale încondeiate, care încă au ceară pe ele, se poate întâmpla ca ceara să se topească, să se înmoaie și să strice forma.
„Copiii folosesc vopsele naturale obținute dintr-o diversitate de plante. Planta de drobiță se folosește pentru obținerea galbenului, cu un accent mai închis al culorii față de culorile obținute din gălbenele. Pentru verde din vopsea vegetală se folosesc crenguțe de măr pădureț, pentru negru se folosește floarea de sovârf care are o culoare închisă, foarte aromată, frunza și coaja de nuc. Bej se obține din coaja de ceapă și maro se obține din floare de sunătoare”, ne-a spus Lucreția Hariuc, meșterul care i-a însoțit pe copiii de la Câmpulung.
Lecția de aranjat coșul pentru Paște
Pe lângă concurs, copiii au avut ocazia să învețe și cum să-și aranjeze coșul de Paște, de la Elena Trufan, din Valea Stânei. Aceasta le-a prezentat concurenților, dar și numeroșilor spectatori – într-un coș frumos de nuiele, cu un ștergar foarte vechi de in, țesut de mama sa – produsele tradiționale de Paște, care trebuie sfințite. Lângă coș se găsea o băutură tradițională din cereale, numită secărică.
„Coșul conține coptură sau babe, cum se spune la noi, unt de casă, brânză, ouă, cârnați, hrean. Toate produsele sunt pregătite în gospodărie, toate sunt naturale, avem și un pic de carne de vițel, pentru că mieii vor fi buni de tăiat după Paște, acum sunt mici. Lângă coș avem spice de grâu, să avem un an bogat, avem și o piuă mică în care se chiua grâul, se pregătea pentru făină. Nu erau atâtea specialități de panificație ca acum, dar a rămas amintirea. Produsele din coș sunt așezate pe un ștergar lucrat de mâna noastră, menținem tradiția lucrând manual. De lângă coș nu poate lipsi sticluța cu tărie, care dă un pic de curaj de viață. Coșul este sfințit de preot, iar ce este în coș se servește ca un fel de nafură, dimineața pe inima goală, după care continuăm masa de Paște” ne-a spus Elena Trufan.
De pe masa de Paște pregătită în cadrul concursului nu puteau lipsi ulciorul de lut în care se afla un amestec de plante și coji de ceapă, în care se făceau ouă vopsite, un platou cu turtă dulce făcută din semințe de bostan, după o rețetă tradițională și cozonacul cu mac.
Premii
Chiar dacă a acordat premii pentru toți participanții, juriul a urmărit dacă copiii identifică și promovează modelele, culorile și tehnicile de lucru specifice zonei din care provin, prezintă verbal și practic tehnica încondeierii oului, separă valoarea de nonvaloare, creează în imagine comuniunea dintre modelele și culorile costumului popular și modelele și culorile oului încondeiat, reprezintă tradiții specifice sărbătorilor pascale în aranjamente specifice.
Au fost acordate premii speciale pentru debut în arta încondeierii ouălor, premii pentru cele mai frumoase și autentice costume, dar și pentru cel mai frumos mod de prezentare a mesei de lucru. Pentru efortul depus, copiii au fost răsplătiți cu diplome și dulciuri oferite de sponsori.
Înainte de festivitatea de premiere, Grupul folcloric “Gura Izvorului” Vatra Moldoviței și Grupul vocal huțul “Polonenca”, Paltinu au oferit un program artistic.
Organizatorii celei de-a IV- a ediții a concursului interjudețean „Oul închistrit” au fost Școala cu clasele I – VIII Paltinu, comuna Vatra Moldoviței și Primăria Vatra Moldoviței, în parteneriat cu Inspectoratul Școlar Județean Suceava, Muzeul Obiceiurilor Populare din Bucovina – Gura Humorului și cu sprijinul sponsorilor locali.
