Ediția de anul acesta a Festivalului Național al Păstrăvului de la Ciocănești a avut în program și un concurs de pescuit la păstrăv. La întrecere au participat nouă pescari din diferite colțuri ale țării, locul de desfășurare a competiției fiind râul Bistrița, de la ieșire din Cârlibaba spre Pasul Prislop. Fiecare concurent a avut ca spațiu de pescuit un kilometru, fiind asistat în permanență de un arbitru și verificat de comisia de organizare a concursului. După ședința tehnică ce a avut loc sâmbătă, între orele 17,00 și 20,00 s-a desfășurat prima manșă, a doua desfășurându-se în dimineața zilei de duminică, între orele 7,30 și 10,30, cu schimbarea standurilor între concurenți. La final s-a tras linie pentru a se vedea care dintre cei nouă pescari este mai bun la pescuitul cu musca artificială.
Pescuit în „ape reci și tulburi”
De la Tiberiu Podani, pescar din județul Bistrița, am aflat că timpul „joacă feste în fiecare an”, iar apa este mare și tulbure, spațiul de trai caracteristic păstrăvului constituindu-l râurile montane cu cursul rapid și cu apele reci, perfect limpezi și cu un bogat conținut în oxigen. Duminică apa a fost numai bună de pescuit, fiind limpede și rece.
„Este un concurs frumos, la care pescarul trebuie să fie pregătit în primul rând cu tot ceea ce înseamnă echipament de pescuit la muscă artificială, să fie pregătit pentru ape repezi, reci, de munte. Noi pescuim la păstrăv și la lipan numai cu muscă artificială. După ce măsurăm păstrăvul sau lipanul, procedăm la eliberarea peștelui pentru că avem nevoie de a păstra calitatea apei și din punct de vedere al faunei piscicole, trebuie să avem o apă cât mai apropiată de natural. Pescarul în primul rând nu trebuie să deformeze sălbăticia, ecosistemul peștelui de care se poate bucura la fiecare partidă de pescuit”, ne-a declarat Tiberiu Podani.
Pescuit și ecologizare
În organizarea celei de-a opta ediții a concursului de pescuit la păstrăv s-a implicat și Clubul “Rotary” din Vatra Dornei, mai exact în arbitraj și în susținerea financiară, asigurând premiul pentru cel mai tânăr pescar.
“Noi încurajăm sportul, inclusiv pescuitul și căutăm soluții pentru a împiedica braconajul, distrugerea peștelui din apele montane. Ideea este că având ape curate, acestea vor fi tot timpul populate de păstrăv, el fiind un barometru asupra calității apei”, ne-a spus Ioan Agapi, de la Clubul “Rotary” Vatra Dornei.
După concursul de pescuit la păstrăv, cu implicarea Clubului „Rotary” și a Asociației „Nordica” Sighetu Marmației a fost organizată o acțiune de ecologizare a malurilor râului Bistrița, în urma căreia au fost adunați peste 40 de saci de peturi.
Capturi redate apelor
La Festivalul Național al Păstrăvului am întâlnit un pasionat al pescuitului din Maramureș, Ioan Turda, care participă de la prima ediție a acestei manifestări și, la fel ca la edițiile precedente, s-a ocupat și de organizare.
“Am venit ca de fiecare dată cu plăcere în Bucovina, eu fiind maramureșean cu origini din Săpânța. Trecând Prislopul, mi-am regăsit pasiunea în această tradiție a ciocăneștenilor. Oricum, tradiția s-a născut la sat. Acest festival de la Ciocănești are loc cu munca celor din localitate, cu spijinul pensiunilor și al membrilor clubului pasionaților de pescuit cu muscă artificială, se desfășoară după un regulament, în care rezultatele sunt centralizate, în funcție de capturile de păstrăv și lipan realizate, capturi care după măsurarea de către arbitru sunt redate apelor Bistriței. Exploatatorii de păduri și cei care desfășoară activități industriale în apropierea apelor curgătoare ar trebui să fie un pic mai grijulii cu ceea ce fac, pentru că apele sunt din ce în ce mai poluate cu rumeguș și alte deșeuri industriale”, ne-a spus Ioan Turda.
În urma jurizării, cel mai bun pescar a fost declarat Toader Craciun (cu cinci capturi, din care două în prima manșă și trei în a doua). Acesta a obținut „Marele premiu” și a primit din partea Revistei „Vacanțe la țară” un sejur în Delta Dunării, în luna octombrie, în sezonul pentru pescuit la știucă. Pe locul II s-a clasat Vasile Coca, iar pe locul III, Petru Cântea.
