Grupul vocal „Flori de măr” al Căminului Cultural din comuna Râșca
a dus un strop de spiritualitate, de tradiție românească peste hotare, în Elveția, Țara Cantoanelor, unde, în perioada 7 – 14 decembrie, a susținut mai multe concerte.
Sensibilitatea profundă a sucevenilor, generozitatea și bogăția sufletească, adevărata zestre a românilor, a fost primită cu aplauze, cu emoție profundă, atât de românii stabiliți în Elveția, de cei care sunt la studii în Țara Cantoanelor sau care lucrează acolo temporar, cât și de elvețieni.
Bucuria a fost împărtășită deopotrivă de români și elvețieni, între cele două popoare legându-se punți de suflet, muzica fiind cea care i-a unit și apropiat.
Cu colindul prin Țara Cantoanelor
Călătoria Grupului vocal bărbătesc „Flori de măr” a început pe 7 decembrie, când membrii grupului, bărbați cu vârste între 25 și 77 de ani, sub îndrumarea profesoarei Mihaela Grădinariu, au primit îndemnul de „drum bun” din partea primarului Neculai Rusu, care s-a implicat trup și suflet pentru ca „Flori de măr” să ajungă în Țara Cantoanelor și să facă cinste comunei din care își trag rădăcinile.
A colinda este un obicei străvechi care presupune un umblet din casă în casă, din sat în sat, de ce nu, din țară în țară. Asta au făcut și colindătorii din Râșca, careau demonstrat, dacă mai era nevoie, că românii au păstrat cu sfințenie tradițiile și obiceiurile străvechi, au conservat cântecul și costumul popular autentic.
Aplauze printre lacrimi și emoții
Primul concert de colinde susținut de Grupul „Flori de măr” pe pământ elvețian a fost cel de la Biserica „Tuturor Sfinților Români” din Lausanne, capitala cantonului Vaud, care s-a desfășurat vineri, 9 decembrie.
Gazda evenimentului a fost părintele Adrian Diaconu, preot paroh la Geneva și Lausanne și protopop pentru Elveția, care, la fel ca în anii anteriori (2008, 2009, 2010), i-a primit cu multă căldură pe colindătorii români. Părintelui Diaconu i se datorează o mare parte din organizarea spectacolelor susținute de românii din Râșca în Lausanne și Geneva (sâmbătă, 10 decembrie), unde colindătorii au susținut al doilea concert în Elveția, la Parohia „Sfântul Ioan Botezătorul”.
Cu o prezență scenică deosebită, îmbrăcați în costume populare specifice zonei pe care o reprezintă – Râșca, unele dintre acestea cu o vechime de peste o sută de ani, păstrate în lada de zestre a bunicilor, membrii grupului i-au cucerit pe spectatori chiar de la început. După fiecare colindă interpretată, au fost aplaudați, din sală s-au auzit ovații: „Bravo!”, „Bravo!”, iar la final, pe obrajii românilor stabiliți departe de țarina strămoșească se prelingeau șiruri de lacrimi. Nimic nu poate să ostoiască dorul de casă, dorul de tradiții, de obiceiuri, pe care mulți dintre românii stabiliți la Lausanne îl resimt la fiecare pas.
„Nimic nu se compară cu o colindă românească, adusă de acolo, din țara lui Ștefan cel Mare”
O româncă din Transilvania, stabilită cu mulți ani în urmă în Țara Cantoanelor, ne-a spus că „Am fost și anul trecut la concertul de Crăciun, susținut aici, la Lausanne, de un grup de la Suceava. Mi-a plăcut mult și am revenit. Nimic nu se compară cu o colindă românească, adusă de acolo, din țara lui Ștefan cel Mare, din țara unde s-au păstrat atât de bine tradițiile. Nu poți să nu lăcrimezi când vezi atâta sinceritate în ceea ce cântă, în felul cum se îmbracă, în respectul pe care îl au față de costum, față de strămoși”.
După ce binecunoscutul colind „O, ce veste minunată” le-a reamintit românilor din Elveția că sfânta noapte de Crăciun se apropie, că magia sărbătorilor de iarnă există „cu timp și fără timp”, aceștia au primit din partea oaspeților veniți de la peste 2.000 de kilometri depărtare mere și nuci, frumos așezate în coșuri împletite din nuiele, ca semn al generozității și dăruirii de care poporul român a dat dovadă de-a lungul întregii sale istorii.
„Acest concert nu are preț. Este un schimb emoțional extraordinar”
În aplauzele publicului, artiștii de la Râșca au părăsit biserica unde au susținut concertul de colinde, dar momentele artistice românești nu au luat sfârșit. Acestea au continuat într-o altă sală, unde membrii grupului au cântat cântece patriotice, cântece românești vechi, până spre miezul nopții.
Preotul Adrian Diaconu a spus că „întâlnirea din seara de 9 decembrie, de la Lausanne, s-ar putea numi «De la suflet, la suflet», în care Grupul vocal bărbătesc «Flori de măr» a cântat atât de frumos și ne-a reamintit de vechile colinde românești. Acest concert nu are preț. Este un schimb emoțional extraordinar, de care cu toții avem atâta nevoie. Le mulțumim coriștilor și pentru că ne-au cântat, pe lângă colinde, și frumoase cântece patriotice, de suflet românesc, de dor de țară”.
Serbarea Pomului de Crăciun
În cea de-a doua zi de spectacole, pe 10 decembrie, „Flori de măr” a susținut un concert de colinde și obiceiuri de iarnă (jocul caprei, jocul ursului, jocul măștilor, hora) la biserica românească de la Geneva, după ce, în prealabil, au participat la serbarea Pomului de Crăciun pentru copii.
Zeci de familii de români stabiliți temporar sau definitiv în Geneva sau împrejurimi au venit cu copiii la serbare, pentru a primi de la Moș Crăciun, îmbrăcat în mantie roșie, cu barbă și baston, multe daruri. Momentul culminant al serbării a fost marcat tot de românii din Râșca, care au interpretat mai multe colinde românești („Trii voinici s-o deșteptatu”, „Saltă-mpărăteasa Sfântă”, „La fântână în grădină”, „Strânsu-ne-am ceata de voinici”),în aplauzele publicului. Au fost oameni care s-au ridicat în picioare și așa au rămas până la finalul concertului. Nu se săturau să asculte colinde din țara pe care din varii motive au părăsit-o, dar pe care au redescoperit-o prin intermediul unor oameni simpli, talentați și foarte bogați sufletește.
„Flori de măr”, o mare familie
Profesoara Mihaela Grădinaru, care de zece ani coordonează acest grup, este dirijoarea, dar și prietena, uneori confidenta acestor oameni, care rup din timpul lor pentru a participa la repetiții și pentru a se perfecționa în arta cântecului românesc tradițional, ne-a spus că este tare mândră de ei. „Îi felicit de câte ori am ocazia, pentru că merită. Sunt foarte uniți, muncitori și, atenție, nu au studii muzicale. Tot ce știu au învățat printr-un efort dublu, prin repetiții, mii de ore de muncă, bazându-se pe talentul nativ și pe seriozitate. În fiecare săptămână facem câte patru ore de repetiții. Înaintea unui eveniment, festival, turneu, cum a fost cel de acum, din Elveția, grupul se reunește mult mai des. De trei luni de zile ne pregătim aproape zilnic pentru a ne prezenta la înălțime în fața publicului din Elveția. Oamenii lasă deoparte treburile lor, necazurile lor, lipsurile lor și vin la repetiții, vin la biserică, la spectacole,vin acolo unde sunt chemați, îndemnați de un spirit de echipă, de o camaraderie pe care o apreciez și care sperăm să reziste în timp. De fapt, suntem acum o mare familie…”,a mai spus Mihaela Grădinariu.
Recuzită bogată, costume inedite și instrumente muzicale
După ce colindele românești, în interpretarea Grupului „Flori de măr”, denumire inspirată dintr-un cântec foarte frumos care poartă același nume, pe care românii din Râșca l-au și cântat la fiecare concert, i-au făcut pe românii stabiliți în Elveția să lăcrimeze, a urmat un moment mai vesel, într-o sală mai spațioasă, în sala mare parohială, unde membrii grupului au prezentat în fața unui public foarte numeros obiceiuri populare de Anul Nou din Moldova, vestitele măști tradiționale (jocul caprei, ursului, hora românească, urătura). Cu o recuzită bogată, costume inedite pentru urși, capre, dar și instrumente tradiționale care însoțesc hora și urătura: toba, trompeta, vioara, fluierul, muzicuța, românii de peste hotare au retrăit momentele inedite din copilărie, din casa bunicilor, când așteptau cu sufletul la gură jocul măștilor și urăturile de an bun și bogăție.
Delicatese de la Râșca, pentru românii din Elveția
La mare căutare au fost delicatesele românești, sărmăluțele, gătite de post, cu legume și ciuperci, aduse special din România pentru românii din Elveția, cozonacul și prăjiturile de casă, vinul și țuica românească, dar și pește afumat în cetină de brad. A fost o îmbinare de arome și gusturi care, pe românește, i-au dat gata pe români din Elveția, dar și pe elvețienii care i-au însoțit la seara românească. O parte din public a „uitat” de cântec, actul artistic pe care sucevenii îl prestau în fața lor (interpretarea unor cântece românești, patriotice) și s-au înfruptat mai mult din bucate. Este de înțeles, având în vedere că dorul de casă ține nu numai de cântece, de dansuri, ci și de mâncarea românească.
„Tata ne învăța că nu putem să avem masa plină, să mâncăm în tihnă, dacă știm că alții nu au”
Sunt oameni care se înnobilează nu adunând averi sau mărindu-și conturile în bănci, fie ele și în Elveția. Sunt oameni care dăruind se îmbogățesc, se purifică, se simt mai aproape de Dumnezeu. Unul dintre acești oameni este Teodora Hălăucescu, care a plecat în urmă cu aproape 30 de ani în Elveția, lăsând în urmă Bogdăneștiul natal, în care revine, însă, în fiecare vară, doar pentru a-și ostoi dorul de țară.
Și cum ar putea să se despartă definitiv de satul cu biserica ctitorită de tatăl ei, preotul Ioan Alexandrescu, cimitirul în care acum își dorm somnul de veci părinții, Ioan și Paulina Alexandrescu, și toate amintirile legate de sărbătorile românești, de tradițiile satului moldovenesc. Teodora Hălăucescu și-a amintit că „tata ne învăța că nu putem să avem masa plină, să mâncăm în tihnă, dacă știm că alții nu au. Să împărțim din ce avem noi și cu cel care nu are. Mereu avea buzunarele pline cu bomboane, pentru a le împărți copiilor cu care se întâlnea pe ulița satului. Era foarte generos. Mă simt și eu tare împlinită când pot să fac o bucurie celor din jurul meu”.
Este al patrulea an în care fiica Bogdăneștiului reușește să aducă câte un grup de suceveni în Elveția, colindători care au susținut spectacole de colinde și obiceiuri de iarnă pentru românii plecați peste hotare, dar și pentru elvețieni. Împreună cu membrii Grupului „Flori de măr” din Râșca, Teodora Hălăucescu a simțit românește, a retrăit Crăciunul de odinioară. I-ar fi plăcut mult să fie alături de românii veniți din Râșca și soțului ei, regretatul arhitect Constantin Hălăucescu, de la moartea căruia au trecut șapte ani. Turneul Grupului vocal „Flori de măr” al Căminului Cultural din comuna Râșca a fost posibil prin efortul nemărginit al primarului Neculai Rusu, care este și inițiatorul grupului, cu sprijinul directorului Căminului Cultural Râșca, referent învățător Vasile Chihaia, și al familiei Iulia și Vasile Nistor.
