Comuna Valea Moldovei deține de departe prima poziție la nivel de județ în ceea ce privește rata șomajului. Conform datelor oficiale, 29% din populația activă a comunei este în șomaj. Nu pentru că s-ar fi închis mari fabrici și uzine, ci dintr-un alt motiv. Numeroșii romi din această comună sunt șomeri doar cu numele. Au nevoie să figureze în acte ca persoane în căutarea unui loc de muncă pentru a încasa venit minim garantat, alte ajutoare sociale ori alimentele de la Uniunea Europeană. Așa a ajuns Valea Moldovei comuna ticsită cu șomeri care nu au muncit niciodată cu carte de muncă.
O primărie nouă, cochetă, cu fântână arteziană și mulți amărâți care îi trec pragul
Ne-am deplasat acum două zile, joi dimineață, la Valea Moldovei. Primăria nouă, cochetă, cu fântână arteziană la intrare, este în total contrast cu amărâții care vin la biroul de asistență socială de la parterul instituției. Toți sunt romi din satul vecin, Mironu, care aparține de comuna Valea Moldovei.
Femei cu mulți copii, care se plâng că nu au ce mânca și nu primesc ajutoare, dar și bărbați resemnați că nu vor avea niciodată un loc de muncă. Se jură că sunt oameni muncitori, însă spun că nimeni nu i-ar angaja vreodată.
La primărie o găsim pe Lidia Țucă, mamă a cinci copii, care vin lângă noi și ne cer bani.
„Am rămas cu cinci copii, bărbatul meu a murit și sunt necăjită, pe drumuri, vai de capul meu, nu-mi dă nimeni ajutor să fac o pomenire…”, spune femeia, care are în jur de 30 de ani.
O întrebăm de copiii de lângă ea. „Am cinci de toți. Copiii mai merg cu cerutul, că nu au ce mânca, ce să facă? Decât să fure….”.
Un rom intelectual: „Muncesc cu ziua, nu zilnic, cum aș vrea, ci când găsesc ceva de lucru la cei care au posibilități”
La ghișeul de ajutoare sociale găsim și un rom absolvent de studii superioare. Este șomer înregistrat cu acte la AJOFM Suceava. Spune că a fost cadru militar, fratele lui a terminat teologia, are o soră asistentă medicală și încă un frate inginer silvic.
Cu un vocabular bine închegat, ne spune că a fost de multe ori la „Forțele de Muncă”, însă niciodată nu a găsit serviciu. Se ferește să spună că ar fi discriminat și acuză că posturile care apar vacante la AJOFM Suceava sunt de multe ori deja acontate de angajatori.
Se recomandă doar Adrian și spune că are cinci copii.
„Muncesc cu ziua, nu zilnic, cum aș vrea, ci când găsesc ceva de lucru la cei care au posibilități. Din asta trăiesc, iar ca venituri, alocația copiilor e singurul venit sigur. În rest, ceea ce găsim e ocazional. Ajutor social, eu, de exemplu, nu am avut timp de cinci ani, abia acum depun dosarul, că nu mă mai descurc”, spune bărbatul.
Romii se plâng: „Lucrăm azi și mâncăm mâine”
Numeroșii romi din Valea Moldovei sunt șomeri neindemnizați. Nu au încasat și nici nu vor încasa vreodată ajutor de șomaj, pentru că nu au fost angajați. Au nevoie însă de statutul de șomer. Conform legii, dacă sunt în evidența Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă (AJOFM) Suceava, ei sunt în căutarea unui loc de muncă. Automat, capul familiei poate încasa diferitele tipuri de ajutoare sociale. De asemenea, când s-au trimis ajutoare de la Uniunea Europeană aceștia au avut nevoie de statutul de șomer, pentru a primi alimentele destinate persoanelor sărace.
În fața primăriei îl găsim și pe Țucă Magherean, în vârstă de 52 de ani.
Îl întrebăm dacă a lucrat vreodată. „Ba da”, ne răspunde el.
„Am lucrat așa, cu ziua, muncim și noi pe la casele oamenilor, fără carte de muncă, socialul mi l-au tăiat, m-au găsit cu niște amenzi de prin 2000. Am tot fost pe la forțele de muncă, am reînnoit dosarul, dar tot nu ne-au dat nimica. Am numai patru clase, dar fac orice trebuie la casa omului. Numai că acumsunt bolnav, mă doare picioarele”, spune bărbatul de 52 de ani.
Tot la Primăria Valea Moldovei ajunge și Florin Vîjîilă, în vârstă de 50 de ani.
„E foarte greu, trăim din ajutor social și din alocația copiilor. Nu am lucrat niciodată cu carte de muncă, doar așa, prin agricultură, unde am apucat. E greu, lucrăm azi și mâncăm mâine”, spune bărbatul. Expresia „lucrăm azi și mâncăm mâine” pare să-i placă și o tot repetă, în curând fiind preluată și de ceilalți romi adunați în jurul său.
Valea Moldovei are asistați social cu mult peste municipiul Suceava
Angela Lupescu, inspector social în cadrul Primăriei Valea Moldovei, lucrează zilnic cu romii care tot întreabă, mai calmi sau mai nervoși, când vin ajutoarele sociale. Spune că în comuna Valea Moldovei trăiesc în jur de 2.000 de romi, cam 40% din populație, majoritatea fiind concentrați în satul Mironu. La primărie sunt înregistrate 437 de dosare de acordare a venitului minim garantat, din care 318 în plată și restul suspendate.
„Avem foarte multe dosare la ajutor social. Concurăm la număr cu Suceava, un municipiu cu o populațieincomparabil mai mare ca Valea Moldovei”, spune Angela Lupescu. Într-adevăr, Valea Moldovei chiar depășește clar municipiul Suceava, unde sunt înregistrate sub 130 de dosare de venit minim garantat.
Vreo 15 angajați, din 2.000 de romi
Inspectorul social al primăriei a mai precizat că în jur de 80% din familiile din comună care beneficiază de venit minim garantat sunt din etnia romă. Majoritatearomilorlucrează cu ziua și, în sezon, merg la cules fructe de pădure. Angajați cu carte de muncă sunt doar câțiva.
„Luna trecută, de exemplu, mi-au venit doi romi care s-au angajat și nu mai beneficiază de ajutor social deoarece există un salariat în familie. Sunt puțini cei care sunt angajați, să zic în jur de 15 persoane”, a declarat Angela Lupescu. Așadar, vreo 15 angajați dintr-o populație de două mii de romi.
Mai trebuie spus și că satul Mironu se află pe harta punctelor negre a Poliției, din cauza numărului mare de scandaluri de proporții care izbucnesc în comunitate.
Ratașomajului mare, în localitățile cu mulți romi
Conform evidențelor AJOFM Suceava, la sfârșitul lunii martie, localitățile cu cea mai mare pondere a șomerilor în populația stabilă cu vârsta cuprinsă între 18 și 62 de ani erau: Valea Moldovei, șomaj de 29%, Ciprian Porumbescu, 17,7% și Pătrăuți, 17,6%. Deloc întâmplător, sunt chiar localități în care populația romă deține o pondere importantă.
Numeric, situația stă aproximativ la fel.
Anca Capverde, purtătorul de cuvânt al AJOFM Suceava, a declarat:
„În județul Suceava avem câteva localități cu un număr mult mai mare de șomeri înregistrați. Este vorba de Valea Moldovei și Pătrăuți, unde sunt 557, respectiv 480 de șomeri, urmate de Verești și de Baia. În general, aici e vorba și de o pondere mare a populației de etnie romă, ei predomină în rândul șomerilor înregistrați”.
Ea a explicat că o persoană aflată în baza de date a AJOFM, ca șomer neindemnizat, în căutarea unui loc de muncă, trebuie să-și reînnoiască dosarul o dată la șase luni, în caz contrar fiind scoasă din evidență. Cei care încasează venit minim garantat au obligația de a trece pe la AJOFM în fiecare lună.
La polul opus în ceea ce privește ponderea șomerilor se află localitățile Poieni Solca, cu o rată a șomajului de 0,31%, Iaslovăț, cu 0,54% și Cajvana, cu 0,93%.
