Comportamentele războinice nu erau deloc frecvente în societățile umane de vânători-culegători, iar crimele în rândul grupurilor nomade erau comise cel mai adesea din cauza unor dispute personale sau pentru femei, afirmă autorii unui studiu finlandez publicat joi, informează AFP.
Studiul lor, publicat în revista americană Science, sugerează că originile războaielor nu sunt, așa cum credeau anumiți cercetători, înrădăcinate în modul de viață al acelor grupuri de vânători-culegători.
Comportamentele războinice erau, în schimb, mult mai prezente în comunitățile sedentare care știau cum să își cultive terenurile pentru a-și procura hrana.
Pentru a ajunge la aceste concluzii despre modul de viață al oamenilor, înainte de sosirea colonizatorilor și a misionarilor, oamenii de știință au examinat o renumită bază de date care conține informații valoroase despre 186 de civilizații din lumea întreagă.
Douglas Fry și Patrick Soderberg de la Universitatea Abo Akademi din Finlanda au ales să se concentreze doar asupra datelor despre cele mai vechi civilizații, care nu foloseau cai și care nu erau sedentare: ei au studiat astfel 21 de societăți umane primitive.
Printre civilizațiile studiate se aflau comunitatea Montagnais (Canada), populațiile indigene din Insulele Andaman (India), Botocudos (Brazilia) și triburile !Kung (Botswana, Angola și Namibia).
Informațiile analizate se referă la 148 de evenimente mortale. Din cele 138 de morți în care circumstanțele „nu erau ambigue”, 55% implicau un singur criminal și o singură victimă, potrivit acestui studiu.
În majoritatea cazurilor – 85% -, criminalul și victima sa proveneau din aceeași civilizație. Agresorii erau cel mai adesea bărbați (în 96% din cazuri).
„Cele mai multe dintre agresiunile mortale erau doar omucideri, comise uneori în urma unor certuri, înregistrându-se doar o minoritate de acte de război”, afirmă cercetătorii finlandezi.
Motivele crimelor variază, de la răzbunare (11,5% din cazuri), la dispute legate de o femeie (9,5%), iar 6,1% din cazuri vizau uciderea unei femei de către soțul ei.
Aproximativ 22% dintre omucideri erau asociate cu disputele personale, însă foarte rar cauza atacului a avut legătură cu un conflict care implică o resursă naturală, precum un pom fructifer (1,4%).
Studiul finlandez a fost însă pus sub semnul întrebării de alți cercetători, care consideră că metoda utilizată – bazată doar pe cele mai vechi date – se dovedește puțin fiabilă.
„Problema cu aceste date, cele mai vechi, constă în faptul că ele sunt adeseori incomplete”, afirmă Raymond Hames, profesor de antropologie la Universitatea Nebraska din Statele Unite.
Alte studii au evidențiat în trecut existența mai multor comportamente războinice în societățile de vânători-culegători.
