Companiile farma atacă segmentul de supermarketuri și benzinării cu suplimentele nutritive

Producătorii farmaceutici se extind cu suplimentele nutritive și parafarmaceuticele în supermarketuri și benzinării, dar nu pot încă distribui prin acest canal medicamente fără prescripție, din cauza legislației stricte și a consumatorilor, care preferă farmaciile.
Walmark România este una din companiile care, începând de anul trecut, are suplimente alimentare în rețelele de magazine din țară, iar politica de dezvoltare pentru 2008 vizează o intensificare a operațiunilor pe acest sector.
Anul trecut, divizia NaturaLine de suplimente nutritive vândute în supermarketuri și hipermarketuri a raportat vânzări de 250.000 euro, iar pentru 2008 ținta este o creștere de 30%. Portofoliul diviziei cuprinde 15 produse, iar în 2008 numărul acestora se va dubla.
„Noi vrem să aducem în supermarketuri extracte naturale, nu doar vitamine și minerale. În lanțurile comerciale se vor găsi produse pentru articulații sănătoase, vitamina C, complexe de vitamine și extract de Ginko Biloba”, declarat directorului Walmark România, Cătălin Vicol.
La rândul său, Ozone România a atacat anul acesta segmentul de retail, reprezentat de magazine și benzinării, atât cu suplimente nutritive și vitamine efervescente, cât și cu produse parafarmaceutice, cum sunt testele de sarcină, prezervative, plasturi și benzi adezive.
În plus, Ozone va introduce în lanțurile de magazine un produs pentru răceală și gripă care are la bază ingrediente apicole și naturale.
În același timp, alți câțiva producători importanți și-au anunțat intenția de a intra pe acest segment, însă deocamdată acțiunile lor s-au redus la analizarea pieței.
Directorul Zentiva România, Dragoș Damian, a declarat la sfârșitul lunii mai că se analizează posibilitatea introducerii pe piața de retail a unui complex de vitamine și minerale. Producătorul nu a luat încă o decizie în acest sens.
Pe de altă parte, unele companii farmaceutice evită o astfel de mișcare deoarece o parte din aceste produse necesită avizul medicului.
„Noi nu ne dorim să intrăm cu produsele fără prescripție medicală în supermarketuri, considerând că acest lucru ar însemna dividerea imaginii și a intereselor companie. În același timp, OTC-urile noastre (medicamente fără prescripție – n.r.) au oarecare indicații medicale și nu dorim să punem astfel de produse pe rafturi, la îndemâna oricui. Vom lansa anul acesta trei medicamente fără prescripție pentru circulația periferică și vitamine, dar ele se vor vinde prin farmacii”, a precizat directorul general Dr. Reddy’s România, Cristina Gârlașu.
Motivul principal care îi ține pe producători departe de supermarketuri și benzinării este legislația românească din domeniu, care nu permite comercializarea medicamentelor fără prescripție medicală în afara farmaciilor, excepție făcând suplimentele nutritive și parafarmaceuticele.
De asemenea, o altă cauză este legată de spiritul tradiționalist al consumatorului român, care preferă consiliere din partea farmaciștilor atunci când cumpără aceste produse.
Valoarea pieței produselor medicale vândute în hipermarketuri, supermarketuri și benzinării este, potrivit directorului Walmark România, Cătălin Vicol, sub 5% din cea a suplimentelor nutritive, estimată anul trecut la 60 milioane de euro.
„Deocamdată nu există date oficiale referitoare la această piață; se pot face doar aproximări. Piață este foarte mare, dar cu puțin jucători care vând minerale și vitamine efervescente, produse pentru copii, dar într-o manieră timidă. Până acum în supermarketuri au fost vândute vitamine și minerale efervescente. Multe produse sunt așezate la rafturile pentru dulciuri în supermarketuri pentru că nu există raioane specializate. Încercăm acum să educăm piață”, a precizat directorul Walmark.
La rândul său, directorul general Ozone Laboratories, Ruxandra Năstase, este de părere că în România această oportunitate nu a fost exploatată, iar un asemenea demers implică o mare responsabilitate.
„Comparativ cu Europa Centrală și de Vest, în România comercializarea produselor cu statut de medicament OTC nu este permisă în afara farmaciei. În celelalte țări din regiune gradul de penetrare a produselor OTC în afara farmaciei variază, fiind permisă comercializarea câtorva dintre categoriile OTC, respectiv analgezice și produse pentru tratarea durerilor de gât. Un asemenea demers implică o mare resposnabilitate și trebuie precedat și însoțit de programe de educare a consumatorilor în domeniul automedicației atât din partea autorităților, cât și a companiilor farmaceutice”, a mai spus Năstase.
În ceea ce privește dezvoltarea pieței locale, creșterea segmentului depinde într-o mare măsură de schimbarea legislației și de creșterea nivelului de educație al consumatorilor în domeniul automedicației.
„Este o piață aflată la început, dar nu cred că se va dezvolta atât de mult încât să ajungă țările din Europa de Vest sau la nivelul pieței suplimentelor vândute în acest moment în farmaciile din România. În continuare, farmaciile vor fi motorul pieței de OTC-uri. În plus, nu cred că vor fi prea curând multe companii care vor dori să intre în benzinării cu suplimente și OTC pentru că noi nu avem încă o astfel de cultură, iar pe de altă parte sunt puține țări unde întâmplă acest lucruri”, a opinat directorul Walmark.
În același timp, directorul firmei de cercetare Cegedim, Petru Crăciun, este de părere că dezvoltarea acestei piețe depinde de cât de bine suntem pregătiți pentru un astfel de pas.
„Desfacerea acestor produse în supermarketuri și benzinării este mai dezvoltată în alte piețe, iar la noi se află în fază de început și nu va fi foarte simplu. Un nou început înseamnă întodeauna un risc care se poate termina bine sau prost, în funcție de mai mulți factori. Se poate înțelege noua strategie a companiilor pe fondul dificultăților de finanțare din sistemul public, multe companii încercând astfel să își echilibreze situația de cash-flow prin OTC-uri și alte produse din această gamă. În ceea ce privește succesul, este greu de făcut un pronostic. Sunt mai degrabă rezervat pentru că publicul român este destul de tradiționalist”, a adăugat Crăciun.
El susține că produsele noi au un grad de opționalitate mai mare decât medicamentele propriu-zise, dar totuși consumatorul român preferă consiliere înainte de a le utiliza.
Directorul Ozone este însă optimist în ceea ce privește evoluția segmentului OTC-urilor comercializate în supermarketuri și benzinării.
„Lărgind aria de acoperire și ieșind din farmacii către retail, dorim să responsabilizăm consumatorii și să îi educăm în ceea ce înseamnă profilaxie, prevenție, întreținere a sănătății și suntem optimiști în acest demers. Dezvoltarea acestui segment pe viitor depinde de evoluția cadrului legislativ în acest domeniu și de creșterea nivelului de educație al consumatorilor în domeniul automedicației, care necesită implicare, investiții și timp”, a conchis reprezentantul producătorului de medicamente Ozone.
Potrivit unui studiu realizat de Walmark, românii cheltuiesc în medie 2,5 euro anual pentru cumpărarea de suplimente nutritive. Astfel, România se numără printre țările cu cel mai mic consum de suplimente nutritive pe cap de locuitor, în condițiile în care în Cehia acest consum este de patru ori mai mare, iar în Italia, Franța și Spania de aproape zece ori mai mare. În plus, românii nu fac diferența între medicamente și suplimente nutritive, primele având rol în tratarea bolilor, în timp ce produsele naturale în prevenție.