Pe lângă rugăciuni și treburile gospodărești ale mănăstirii, cele peste 70 de maici de la Mănăstirea Sucevița au în grijă și paza comorii fără de preț de pe vremea lui Ieremia Movilă, pază pe care o fac de câteva luni cu tehnologie de ultimă generație.
Maicile au scăpat de cărat lemne și de făcut focul în sobe, pentru că au acum la dispoziție o centrală termică performantă, precum și panouri solare pentru apă caldă non-stop.
În pauzele de rugăciune, maicile își fac și timp să-i obișnuiască pe turiști să folosească sistemele autoghid în format digital, cu care poți vizita mănăstirea cu o simplă atingere a ecranului, lăcașul de cult fiind prezentat prin imagini 3D și 360 de grade.
Din fața touchscreen-ului, poți face un tir virtual al mănăstirii, cu informații despre muzeul, istoricul, arhitectura și pictura lăcașului de cult, putând accesa și o galerie foto, ajungând într-o secundă în altar, naos, gropniță, pronaos și pridvor.
La Sucevița, maicile sunt în pas cu tehnologia, iar corespondența se ține în principal pe e-mail.
Doar câteva maici știu codul secret de intrare în camera comorii
Întreaga colecție de icoane și obiecte de patrimoniu aparținând Mănăstirii Sucevița este păzită cu camere video și senzori de mișcare.
În două încăperi din incinta lăcașului de cult există monitoare pe care măicuțele urmăresc fiecare mișcare surprinsă de camerele de luat vederi, printr-un sistem de televiziune cu circuit închis, pentru supraveghere.
Imaginile sunt stocate pe două hard disk-uri de 2 terabyți și rămân arhivate pentru o perioadă lungă de timp.
Fostul sistem antiefracție, o banală sirenă și un senzor, a fost înlocuit cu unul nou, mult mai performant, astfel că broderiile din secolele XV-XVI, din vremea Sfântului voievod Ștefan cel Mare și a lui Ieremia Movilă, lucrate cu fir de aur, argint și mătase, sunt în siguranță în muzeul din interiorul mănăstirii, alături de celelalte odoare, printre care epitaful cu perle, acoperămintele de mormânt ale voievozilor Ieremia și Simion Movilă, tetraevangheliarele miniate și ferecate în argint aurit sau chivotul donat de Mitropolitul Gheorghe Movilă.
În camerele muzeului și ale expoziției permanente de icoane a fost instalat și un sistem de protecție împotriva incendiului, cu senzori care detectează imediat fumul.
De asemenea, în cele două încăperi, precum și în depozitele de obiecte bisericești, au fost instalate cinci echipamente de climatizare, care să mențină o umiditate și o temperatură constantă, indiferent de anotimp și condiții atmosferice.
Piesele din colecția de o inestimabilă valoare a Mănăstirii Sucevița sunt expuse în vitrine special concepute, funcție de natura pieselor, cu respectarea riguroasă a normelor de conservare și securitate a patrimoniului. Au fost expuse cu precădere lucrări din epoca Movileștilor – ctitorii Suceviței, iar muzeul, mărturisește maica stareță, Mihaela Cozmei, va fi deschis în perioada imediat următoare.
Totodată, a fost schimbată mare parte din instalația electrică, înlocuită instalația de iluminat, iar tavanul din camera în care se află muzeul mănăstirii a fost renovat și tratat antifungic și cu substanțe chimice împotriva dăunătorilor.
Maicile au înlocuit sobele cu caloriferele. Au căldură și apă caldă non-stop
Toate aceste renovări importante s-au făcut de către firma suceveană Loial Impex, în cadrul proiectului cu fonduri europene „Restaurarea și conservarea patrimoniului cultural și modernizarea infrastructurii conexe la Mănăstirea Sucevița”.
Proiectul a demarat în luna martie 2010, având o valoare totală de aproximativ 6,71 milioane de lei, din care circa 5,14 milioane finanțare nerambursabilă, iar aproape 357.000 de lei asigurați din contribuția proprie a mănăstirii.
„Lucrările propriu-zise au început în septembrie 2010 și s-au finalizat la sfârșitul lui ianuarie 2012, odată cu recepția investițiilor”, ne-a declarat, ieri, inginerul Ovidiu Ifrim din cadrul Loial Impex.
Unul dintre principalele puncte ale proiectului a fost realizarea unei centrale termice pe biomasă, complet automatizată. Centrala face practic toată treaba, maicile care au primit în grijă noua investiție având foarte puține lucruri de făcut.
„Înainte foloseam sobele de teracotă. Fiecare se aproviziona cu lemne din gospodărie, le aducea în chilie și făcea focul. Acum avem calorifere și e mult mai ușor”, mărturisește maica stareță, Mihaela Cozmei.
24 de panouri solare, pe clădirea centralei
Odată cu punerea în funcțiune a centralei, este asigurată încălzirea atât a mănăstirii, cât și a anexelor gospodărești, precum și apa caldă la orice oră din zi și din noapte, surplusul fiind asigurat și de cele 24 de panouri solare montate pe acoperișul clădirii centralei.
Inginerii de la Loial au prevăzut și un grup generator care să asigure continuitatea în alimentarea cu energie electrică, în cazul în care se întrerupe curentul, așa cum s-a întâmplat chiar zilele trecute.
Aleile mănăstirii, refăcute pentru a păstra stilul medieval
În cadrul amplului proiect de restaurare a mănăstirii au fost incluse și cele două drumuri de acces.
Drumul de aproximativ 1.400 de metri pătrați care face legătura dintre DN 17 și anexele mănăstirii a fost betonat, iar cel care a face accesul dintre lăcașul de cult și gospodăria maicilor a fost pietruit, fiind transformat într-o alee pietonală.
Aleea principală de acces în mănăstire, cât și aleile interioare, care se degradaseră tot mai mult în ultimii ani, au fost de asemenea refăcute, cu piatră de carieră așezată în forme neregulate, asimetrice, pentru a păstra stilul medieval al „cetății” monahale.
„Toate aceste lucrări s-au desfășurat fără a stânjeni ritmul activităților monahale și programul de vizitare al turiștilor, demonstrând că printr-o bună organizare se poate îmbina munca de restaurare cu derularea relativ strictă a orarului mănăstirii”, a explicat directorul general al Loial Impex, Ioan Brăescu.
Iconostasul din pronaosul bisericii mănăstirii, restaurat după sute de ani
O altă lucrare foarte importantă și migăloasă în același timp a reprezentat-o restaurarea iconostasului din pronaosul mănăstirii Sucevița, aflat într-o stare de avansată degradare atât la icoane, cât și la forma decorativă sculptată și policromată.
Lucrarea a fost deosebit de complexă, presupunând numai în prima fază documentație foto diferențiată, studii științifice (prelevări, recoltări probe, microteste, analize fizice, chimice, biologice etc.), documentații desenate și documentație tehnologică scrisă (fișă de identificare a degradărilor, de intervenție, tabele de materiale, antemăsurători, măsurători de microclimat etc).
Iconostasul a fost demontat bucățică cu bucățică, iar restauratorii au lucrat luni în șir, zi lumină.
Maicile corespondează prin e-mail-uri și vor să facă un site al mănăstirii
Maica stareță Mihaela Cozmei intenționează să deschidă zilele acestea muzeul renovat al mănăstirii, pentru a le arăta tuturor turiștilor tezaurul lăcașului de cult.
E încântată că în sfârșit colecția de obiecte de inestimabilă valoare artistică și culturală a mănăstirii este păstrată în cele mai bune condiții, fiind asigurate și condiții optime de conservare.
„Fiecare maică și-a preluat ascultarea, cum se spune la noi. Maicile sunt specializate în câte un domeniu de activitate, fie în muzeologie, în contabilitate, administrație etc. Sarcinile sunt împărțite”, mărturisește stareța.
La mănăstire, corespondența se ține în multe dintre cazuri prin e-mail, lăcașul de cult fiind conectat la internet.
„Sunt maici care știu să folosească calculatoarele și intenționăm chiar să realizăm în viitor și un site al mănăstirii”, a mai spus Mihaela Cozmei.
