Comisiile pentru drepturile omului și egalitate de șanse din Senat au avizat favorabil, miercuri, propunerea legislativă inițiată de către deputatul PDL Silviu Prigoană prin care denumirea „rom” este înlocuită cu „țigan”.
Potrivit inițiativei legislative, care a primit un raport favorabil din partea membrilor celor două comisii, cu zece voturi „pentru” și trei voturi „împotrivă”, în documentele emise de instituțiile din România cu referire la persoanele de etnie romă/țigănească denumirea utilizată va fi cea de țigan/țigancă.
În inițiativa legislativă a deputatului democrat-liberal se mai arată că atribuirea de conotații negative la folosirea cuvântului este interzisă.
Deputatul motivează necesitatea unei astfel de legi prin faptul că termenul „rom” generează confuzie pe plan internațional.
„Sute de milioane de oameni de pe Planetă n-au studii filologice și de etimologie. Ei fac o asociere firească (și justă!) între terminația -ia / -(an)ia și țara (= națiunea ei) care are această particulă: Britania = brit + ania = “țara briților, a englezilor”; Mauretania = maur + (et)ania = “țara maurilor”, deci România = rom + ania = “țara romilor”. E incorect. Se creează o falsă direcționare”, susține Prigoană în motivația propunerii legislative.
Membrii Comisiei pentru drepturile omului, culte și minorități și Comisiei pentru egalitatea de șanse, întrunite în ședință comună, au adoptat, cu șapte voturi „pentru”, trei voturi „împotrivă” și o abținere, un amendament al președintelui Comisiei pentru egalitatea de șanse, Olguța Vasilescu (PSD), potrivit căruia atribuirea de conotații negative la folosirea cuvântului „țigan” ar urma să fie sancționată conform legislației în vigoare.
În timpul dezbaterilor din comisii, liderul senatorilor PNL, Puiu Hașotti, a susținut că acestă inițiativă legislativă trebuie să fie adoptată.
„Nu se poate susține ideea că vrea Consiliul Europei sau că vrea altcineva, de vreme ce țări ale Consiliului Europei îi denumesc pe țigani «țigani», și nu «romi» și nu cred că au de gând să dea o lege prin care să îi numească altfel decât așa cum îi numesc acum”, a subliniat el.
Liberalul a subliniat că denumirea „țigan” nu este nici jignitoare, nici peiorativă și că niciuna dintre țările Uniunii Europene nu are o lege specială, așa cum are România, care să prevadă obligativitatea folosirii denumirii „rom”.
Vicepreședintele Comisiei pentru drepturile omului, Emilian Frâncu (PNL), a precizat că țiganii au venit în România însoțind hoardele tătare, în secolul al XIII-lea, el subliniind că acest termen nu are nicio conotație negativă, fiind folosit încă din perioada domniei lui Mircea cel Bătrân.
El a arătat că, în județul Vâlcea, unde a fost ales, etnicii romi se simt jigniți dacă sunt apelați astfel, ei preferând denumirea „țigan”.
Liberalul a susținut că anumiți lideri doresc să se păstreze denumirea „rom” pentru a crea anumite confuzii.
La rândul său, președintele Comisiei pentru egalitate de șanse, Olguța Vasilescu (PSD), s-a pronunțat pentru adoptarea inițiativei legislative. Ea a afirmat că sunt reprezentanți importanți ai acestei etnii care se declară ei înșiși „țigani” și sunt mândri de acest lucru, Vasilescu dând exemplul lui Mădălin Voicu și al lui Damian Drăghici.
Senatorul PSD Elena Mitrea a spus, la rândul său, că revenirea la denumirea „țigan” ar îndrepta o greșeală și că nu este normal ca denumirea „rom” să fie asimilată cu România.
Senatorul independent Constantin Cibu a susținut și el inițiativa lui Silviu Prigoană. El a spus că Parlamentul a făcut o greșeală, „datorită toleranței”, atunci când când a introdus obligativitatea folosirii termenului „rom”, astfel încât s-a ajuns ca denumirea unei țări să fie asimilată cu denumirea unei etnii, „cu toate consecințele negative”.
În replică, președintele Comisiei pentru drepturile omului din Senat, Gyorgy Frunda (UDMR), a susținut că, din punctul său de vedere, noțiunea „țigan”, care provine din limba greacă, este peiorativă.
El a menționat că toate tratatele internaționale prevăd dreptul fiecărei națiuni de a se denumi cum dorește.
Senatorul le-a spus colegilor săi că romii din mai multe țări s-au întrunit, în 1971, la Londra, în cadrul primului Congres mondial al acestora, în care s-au declarat romi, această decizie fiind recunoscută, ulterior, de tratate internaționale ale Uniunii Europene și ale Consiliului Europei.
El i-a atenționat pe membrii celor două comisii că, dacă vor aviza favorabil această inițiativă legislativă, România riscă să fie condamnată la CEDO, având în vedere prevederile Convenției Europene și ale Tratatului Uniunii, care interzic discriminarea și interzic dreptul altora de a se pronunța în legătura cu soarta altor etnii.
„Ar fi împotriva intereselor României ca în documentele oficiale, în limbajul oficial, inclusiv parlamentar, să vorbim despre țigani”, a mai spus senatorul Uniunii.
Propunerea legislativă privind terminologia oficială utilizată pentru etnia țiganilor va fi dezbătută de Senat în calitate de primă Cameră sesizată.
Guvernul este de acord cu schimbarea denumirii oficiale a persoanelor de etnie romă din „rom” în „țigan”, propusă într-o inițiativă parlamentară, bazându-se pe recomandările Academiei Române, precum și pe faptul că acesta este termenul folosit în majoritatea statelor membre ale Uniunii Europene, au declarat agenției MEDIAFAX surse ministeriale, la începutul lunii decembrie 2010.
Organizații civice au organizat, atunci, un protest în fața Palatul Victoria, nemulțumite de intenția de a schimba oficial denumirea de „rom” cu cea de „țigan”.
În timp ce Academia Română a transmis Guvernului că susține promovarea inițitativei legislative, Ministerul Culturii, Ministerul de Externe, Agenția Națională pentru Romi, Secretariatul General al Guvernului, Departamentul pentru Relații Interetnice și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării au arătat că nu susțin propunerea deputatului.
Academia Română a transmis Guvernului că termenul „țigan” reprezintă „numele corect al acestei populații transnaționale”.
„În multe țări din spațiul european este utilizat fără nicio restricție un cuvânt având aceeași origine, respectiv aceeași evoluție a semnificației cu lexemul românesc: ’tsiganes’ în franceză, ’zingari’ în italiană, ’Zigeuner’ în germană, ’tzigani’ în rusă și polonă, ’cigany’ în maghiară, ’ciganin’ în bulgară și sârbă, ’cigano’ în portugheză, ’zigenare’ în neerlandeză”, se arată în adresa Academiei Române către Guvern.
Instituțiile care nu susțin inițiativa deputatului au invocat rezoluții sau rapoarte ale Consiliului Europei, care recomandă folosirea termenului „rom”, dar și Memorandumul Ministerului Afacerilor Externe nr. D2/1094/2000, care a stabilit folosirea termenului de rom în paralel cu formulele alternative romanes/ gipsies/ romi/ țigani în corespondența ministerului cu organizațiile internaționale.
Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării a comunicat Guvernului că, în luna aprilie, a decis prin Hotărâre a Consiliului Director că înlocuirea termenului „rom” cu cel de „țigan” nu este justificată în mod obiectiv și rezonabil de un scop legitim.
Departamentul pentru Afaceri Europene a precizat, la rândul său, că modificarea terminologiei în legislația națională nu ar contraveni legislației europene, însă ar avea consecințe la nivel european având în vedere terminologia folosită la nivelul Uniunii Europene de către organizațiile nonguvernamentale specifice și, mai ales, având în vedere recomandarea Consiliului Europei de folosire a terminologiei „rom”.
Spre deosebire de Academia Română, Ministerul Culturii arată că nu susține inițiativa deputatului, deoarece „rrom” este „termenul corect științific”, reprezentând un cuvânt vechi al limbii rromani, folosit dintotdeauna pentru desemnarea apartenenței etnice a rromilor.
„În Țările Române, încă de la prima atestare a rromilor, din 1385, semnalată tot în documentele unei mânăstiri, Vodița, termenul ’ațigan’, care a devenit mai târziu ’țigan’, desemna o stare socială, aceea de rob, nicidecum etnia”, se spune în adresa transmisă Guvernului de către Ministerul Culturii.
Ministerul de Externe a transmis Guvernului și observația că inițiativa nu permite atingerea scopului invocat, respectiv de a pune capăt confuziei generate pe plan internațional de similitudinea dintre numele României și al națiunii române, pe de o parte, și romi, pe de altă parte.
„Dacă o astfel de confuzie există în rândul cetățenilor străini, ea nu va fi eliminată prin înlocuirea termenului ’rom’ în România, întrucât decizia autorităților române nu va produce efecte pe teritoriul altor state. Prin urmare, cetățenii străini vor continua să utilizeze termenul corespunzător celui utilizat actualmente în limba română (de exemplu, ’Roma’ în limba engleză, ’les romes’ în limba franceză)”, precizează Ministerul de Externe.
