Comisie- Jurnaliștii care divulgă înregistrări audio sau video nu cad sub incidența urmăririi penale



Comisia juridică a Senatului a aprobat, miercuri, un punct al cererii de reexaminare a președintelui Traian Băsescu privind Codul de Procedură Penală, astfel încât jurnaliștii să nu intre sub incidența răspunderii penale dacă divulgă înregistrări audio sau video.
Senatorii Comisiei juridice au dezbătut, miercuri, cererea de reexaminare a președintelui Traian Băsescu pe marginea proiectului de lege privind aprobarea Ordonanței de Urgență a Guvernului 60/2006 pentru modificarea și completarea Codului de procedură penală, precum și modificarea altor legi.
Cerererea de reexaminare precizează că filosofia modificărilor Codului de Procedură Penală vizează subordonarea interesului public de aflare a adevărului în cauzele penale și de tragere la răspundere a celor presupuși vinovați interesului privat al persoanelor cercetate.
„Aproape toate modificările vizează accentuarea drepturilor persoanelor învinuite sau inclulpate și restrângerea gravă a prerogativelor organelor judiciare însărcinare cu cercetarea și judecarea cauzelor”, se arată în cererea de reexaminare.
Șeful statului a solicitat, printre altele, modificarea CPP astfel încât informațiile obținute de jurnaliști cu respetarea deontologiei să nu atragă răspunderea penală a acestora pentru difuzarea lor.
Articolul criticat de președinte prevedea că se sancționează „sustragerea, distrugerea sau reținerea unei corespondențe, precum și divulgarea conținutului acesteia, chiar atunci când a fost trimisă deschisă sau deschisă din greșeală, ori divulgarea conținutului unei convorbiri sau comunicări interceptate sau înregistrate audio ori video, fără drept, chiar în cazul în care făptuitorul a luat cunoștință de acesta din greșeală sau din întâmplare”.
Comisia și-a însușit obiecția președintelui, eliminând din textul articolului criticat sintagma „înregistrări audio ori video”, pentru a exclude eventualele suspiciuni referitoare la răspunderea penală a jurnaliștilor.
Secretarul de stat în Ministerul Justiției, Katalin Kibedi, prezentă la dezbaterile comisiei, a arătat că, de fapt, prevederile CPP nu vizeau activitatea jurnaliștilor. Ea a precizat că fapta de divulgare se săvârșește o singură dată, de către cel care a intrat inițial în posesia documentului, nu și de către distribuitorul informației, adică jurnalistul, care a prezentat informația, după ce s-a produs divulgarea.
Președintele mai arată în cererea de reexaminare că se ridică în mod excesiv limita prejudiciului de la care o faptă poate fi calificată ca având „consecințe deosebit de grave”, de la 200.000 la 30 de milioane de lei. Comisia a aprobat solicitarea prezidențială, votând un amendament potrivit căruia faptele cu consecințe deosebit de grave au ca limită minimă un prejudiciu de un milion de lei.
Președintele a mai criticat restrângerea nejustificată a duratei urmării penale, existând riscul ca această fază să fie insuficient documentată. Șeful statului propune un „termen rezonabil” pentru durata urmăririi penale, ținând cont de complexitatea unor cauze.
Comisia, însă, a eliminat complet articolul care prevedea termenul de un an pentru urmărirea penală.
Comisia a respins un punct al cererii președintelui, care arătă că în noul Cod de Procedură Penală se interzice folosirea în procesul penal ca mijloc de probă a înregistrărilor realizate cu privire la propriile comunicări, ceea ce interzice părților să dispună de propriile conversații.
Senatorii au dezaprobat ideea președintelui, potrivit căruia înregistrările trebuie admise ca probe, inclusiv cele efectuate de o persoană și aduse de aceasta în sprijinul mărturiei sale.
Comisia a admis solicitarea conform căreia necesitatea efectuării de expertize trebuie să fie competența organului judiciar, nu să decurgă automat din faptul că o parte solicită acest demers, pentru a nu se bloca procesul penal prin cereri succesive de expertize.
Senatorii au fost de acord, de asemenea, cu critica președintelui, potrivit căreia modificările CPP desființează procedura reținerii, pentru că se prevede că termenul minim acordat pentru pregătirea din oficiu este de 24 de ore. Potrivit președintelui, dacă apărătorul ales al inculpatului pleacă, nu mai poate fi îndeplinită condiția celor 24 de ore, iar măsura reținerii nu mai poate fi luată.
Senatorii au susținut că termenul de 24 de ore a fost prevăzut pentru ca nicio persoană să nu fie reținută fără a avea un apărător, iar reținerea se dispune instantaneu. Ei au modificat textul, înlocuind termenul de 24 de ore cu „acordarea timpului rezonabil și necesar pentru pregătirea apărării, dar care nu poate depăși durata reținerii”.
Comisia a mai inițiat o modificare a textului CPP, admițând solicitarea președintelui, care critica faptul că partea citată poate avea acces la dosarul aflat în arhiva instanței. Președintele a arătat că partea citată trebuie să aibă acces la dosarul aflat în arhiva instanței doar în faza de judecată, nu și în cea de urmărire penală, iar Comisia a fost de acord cu această obiecție, reformulând textul CPP, astfel încât „partea citată are acces la dosarul aflat la instanța de judecată”.
Președintele mai arată că în textul CPP este nejustificată eliminarea procurorului de la efectuarea personală a procedurii de dare în urmărire. Comisia, însă, s-a declarat în dezacord cu poziția președintelui, precizând că tehnicienii efectuează interceptările, nu procurorii.
Senatorii au fost de acord cu solicitarea președintelui, care arată că este nejustificată prevederea că ștergerea și distrugerea interceptărilor legal constituite necesită obligatoriu acordul persoanei „accidental interceptate”.
Șeful statului mai arată că, prin modificările CPP, se ajunge la imposibilitatea efectuării interceptărilor înainte de începerea urmăririi penale. Președintele mai arată că, la momentul începerii urmăririi, persoana este informată cu privire la efectuarea de cercetări în ceea ce o privește. Președintele conchide că, în urma celor două ipoteze, interceptările ar putea să nu mai conducă la aflarea de informații relevante.
De asemenea, șeful statului mai critică faptul că cererea procurorului care efectuează urmărirea penală trebuie să fie însoțită de o copie a rezoluției de urmărire penală.
Comisia și-a însușit punctul de vedere al președintelui asupra acestei obiecții.
Senatorii nu au discutat toate punctele cererii de reexaminare a președintelui, dezbaterea urmând să continue joi.