Votul Parlamentului din decembrie 2013 a pus „serios” la îndoială angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupție în România, se arată în primul raport anticorupție al CE, care notează că problemele juridice din noile coduri creează „dificultăți suplimentare”, informează Mediafax.Raportul arată că, deși s-au înregistrat unele progrese în ceea ce privește combaterea corupției la nivel înalt, nu s-au obținut încă „suficiente rezultate privind lupta împotriva micii corupții”, în timp ce partea de prevenire rămâne „mai degrabă slabă” atât la nivel central, cât și la nivel local.Experții UE notează că, în mare măsură, cadrul juridic pentru lupta împotriva corupției a fost instituit și remarcă măsurile adoptate recent în vederea unei reforme a Codului penal și a Codului de procedură penală.”Cu toate acestea, câteva dintre inițiativele legislative cele mai recente ale Parlamentului din decembrie 2013 care, printre altele, ar fi limitat domeniul de aplicare al infracțiunii de corupție și al dispozițiilor din dreptul penal referitoare la conflictele de interese, au pus serios la îndoială stabilitatea legislației actuale și angajamentul politic de a concretiza reformele anticorupție”, chiar dacă modificările au fost declarate neconstituționale de Curtea Constituțională a României în ianuarie 2014, se arată în document. Totodată, CE consideră că există „provocări considerabile” legate de punerea în aplicare a noilor coduri.”Instabilitatea acestor acte legislative și mai multe probleme juridice identificate de profesioniștii din domeniu, care ar putea necesita modificări ale codurilor sau ale ghidurilor de interpretare înainte de intrarea lor în vigoare creează dificultăți suplimentare”, precizează raportul.