Comisia Europeană va spune „da, cu condiții” României și Bulgariei, în raportul său de marți, dând de înțeles celor două țări că pot adera la UE la 1 ianuarie 2007, numai dacă vor purta o luptă acerbă împotriva crimei organizate și corupției, comentează Reuters.
În contextul unui scepticism crescând, în țările din vestul Europei, referitor la continuarea extinderii blocului celor 25 de națiuni, Executivul european trebuie să mențină un echilibru fragil între presiunile de reformă exercitate asupra Sofiei și Bucureștiului și continuarea politicii de extindere.
Un proiect de raport al Comisiei Europene obținut de agenția Reuters săptămâna trecută arată că Bulgaria înregistrează, încă, deficiențe majore în ceea ce privește combatarea fraudei, a crimei organizate și spălării de bani, în timp ce întârzierile României se referă mai degrabă la aspecte tehnice, precum siguranța alimentară.
„Nu trebuie să dăm impresia că aceste țări nu sunt pregătite de aderare, deoarece ea ar avea un efect dezastrus asupra sprijinului opiniei publice față de extindere”, a declarat un oficial european de rang înalt, referindu-se la recomandarea din 16 mai.
Proiectul de raport avertizează că ambele țări ar putea pierde sume importante din fondurile europene, dacă nu implementează urgent sisteme de recepție și monitorizare a subvențiilor agricole și a ajutoarelor regionale.
Concluzia privind data aderării celor două țări a fost lăsată în alb, însă oficialii europeni au declarat că Executivul comunitar susține integrarea lor în 2007, cu condiția ca ele să depună eforturi majore în domeniile problematice, până la sfârșitul lunii septembrie.
Tratatul de aderare permite Uniunii Europene să amâne cu un an integrarea României sau a Bulgariei, sau chiar a amândurora, în cazul în care Comisia le consideră insuficient pregătite.
Dincolo de problema referitoare la stadiul de pregătire a celor două țări, adevărata miză este aceea a continuării extinderii Uniunii Europene, înspre Balcanii de Vest, Turcia și probabil, Ucraina și Belarus.
Temerile suscitate de valul de extindere masiv, din 2004, în Europa centrală fostă comunistă, au dus la respingerea Tratatului constituțional european în Franța și Olanda, anul trecut.
De atunci, Parisul și Haga au încercat că frâneze extinderea, cerând aplicarea mai strictă a regulilor impuse de Uniune pentru aderare, și ținând mai mult cont de capacitatea blocului comunitar de a absorbi noi state membre.
Comisia Europeană și susținătorii extinderii, precum Marea Britanie, consideră însă că aceasta a fost un succes, generând stabilitate și prosperitate în est, fără a cauza dezastrele preconizate de critici, precum pierderea locurilor de muncă, migrarea în masă a populației sau paralizia instituțiilor europene.
„Anul acesta este cel mai nepotrivit moment ca UE să ezite în angajamentele sale privind o viitoare extindere, așa cum au sugerat recent unii politicieni și comentatori”, a declarat luna trecută comisarul european pentru Extindere, Olli Rehn.
Olli Rehn și președintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, vor vizita Sofia și Bucureștiul miercurea viitoare, pentru a-și explica decizia.
Unii oficiali europeni se tem că dezbaterile actuale pregătesc terenul pentru a lăsa Turcia – candidat oficial la aderare – să aștepte la nesfârșit și pentru a îndepărta Ucraina, care dorește să se integreze, dar nu și-a depus candidatura încă.
„Cele două expresii la modă, «capacitate de absorpție» și «frontierele Europei», sunt termeni codificați care se traduc prin încetinirea procesului de extindere, în special în ceea ce privește Turcia, și respingerea definitivă a Ucrainei”, a afirmat un demnitar european de rang înalt.
La sfârșitul lunii aprilie, 16 dintre cele 25 de state membre ale UE ratificaseră Tratatul de aderare a României și Bulgariei, dar câteva țări importante, printre care Germania, Franța și Olanda, urmează încă să se pronunțe pe marginea acestui subiect.
Ministrul german de Externe, Frank-Walter Steinmeier, a declarat vineri că Berlinul va demara procesul de ratificare, pentru ca cele două țări să poată adera la 1 ianuarie 2007, dar îl va încheia abia la începutul lunii decembrie.
Deutsche Bank a anunțat, săptămâna trecută, că amânarea aderării pentru 2008 nu va avea efecte negative majore asupra economiei României și Bulgariei, cu condiția ca acestea să continue reformele.
Cu toate acestea, premierul bulgar Serghei Stanișev a cerut Bruxelles-ului să nu umilească țara sa, afirmând că amânarea integării Bulgariei ar da naștere unui sentiment antieuropean și va avea ca efect încetinirea ritmului reformelor.
