Comisia Europeană informează, la solicitarea MEDIAFAX, că a luat notă de memorandumul Guvernului României privind MCV pe justiție, menționând însă că ultimul raport se bazează pe o analiză atentă, corectă și imparțială, fiind salutat inclusiv de Consiliul UE, în care România este parte.
Ministrul Justiției, Mona Pivniceru, a declarat miercuri, după adoptarea în Guvern a memorandumului inițiat de ministerul său, că rapoartele MCV adaugă, an de an, noi recomandări la condiționalitățile inițiale impuse României, iar unele dintre acestea pun sub semnul întrebării „consecvența CE”, mută aspectul tehnic în zona politică și creează impresia unei „monitorizări continue”.
„Comisia Europeană a luat notă de memorandumul privind Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) adoptat ieri de Guvernul României. Comisia va continua să asiste Guvernul României în eforturile sale de atingere a celor patru obiective fixate la momentul aderării la UE. Obiectivele MCV sunt clare, iar deciziile prin care a fost stabilit Mecanismul include etape clare pentru a ajuta România să obțină progrese”, se afirmă într-o declarație transmisă joi agenției MEDIAFAX de către Mark Gray, purtător de cuvânt al CE.
De asemenea, Comisia Europeană consideră că concluziile la care a ajuns în raportul MCV sunt bazate pe o analiză atentă, corectă și imparțială a situației din România.
„Consiliul a susținut deplin abordarea Comisiei din fiecare din rapoartele MCV adoptate încă din 2006. Ultimele concluzii ale Consiliului UE au fost adoptate pe 11 martie în unanimitate, inclusiv de către delegația României, menționează că activitatea Comisiei este salutată de Consiliu, atât cu privire la metodologia aplicată și împărtășește pe deplin obiectivele, analiza echilibrată și recomandările conținute de raport”, evidențiază poziția CE.
De asemenea, Comisia Europeană amintește că în trecut a colaborat pe deplin cu guvernele României atât cu privire la partea de cooperare, cât și cea de verificare a Mecanismului.
„Această colaborare a fost cheia realizării progreselor recunoscute în rapoartele MCV. România a beneficiat de asemenea de o contribuție importantă din bugetul UE pentru a susține măsurile din domeniile justiției și afacerilor interne atât în perioada de preaderare, cât și în cea postaderare. Comisia va continua în această abordare și se va asigura ca angajamentele asumate să fie onorate”, concluzionează declarația instituției de la Bruxelles.
Potrivit lui Pivniceru, MCV, instituit de Comisia Europeană (CE) în 2006, avea în substanța lui patru condiționalități, care se refereau la: garantarea unui proces judiciar transparent și eficient, consolidarea capacității și responsabilității Consiliului Superior al Magistraturii, raportarea și impactul implementării noilor coduri de procedură civilă și penală, înființarea, responsabilitatea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, continuarea luptei împotriva corupției la nivel înalt, precum și combaterea corupției în cadrul administrației publice locale.
Totodată, în funcție de îndeplinirea sau neîndeplinirea acestor condiționalități, tezele inițiale prevedeau modificarea deciziei în cazul în care CE considera că este necesară modificarea obiectivelor de referință, respectiv decizia trebuia abrogată atunci când România a atins un nivel „satisfăcător” în realizarea obiectivelor de referință.
„În primul rând, nu cunoaștem ce se înțelege prin sintagma «satisfăcător», sintagmă care, în versiunea din limba română, nu există. Ea există ca atingere de obiective, deci nivel «satisfăcător» este doar în versiunea engleză a documentului. Prin urmare, ar trebuit să fi fost anticipat definită noțiunea de «nivel satisfăcător», pentru a vedea standardul la care trebuie să ne raportăm în realizarea acestor obiective”, a spus Pivniceru.
În același context, ministrul Justiției a mai afirmat că nu există un standard european unanim agreat cu privire la sistemele judiciare, cu care să se poată compara România, pentru a se verifica dacă a atins standardul satisfăcător în îndeplinirea condiționalităților.
“În absența unui numitor comun de valorizare a realizării condiționalităților, este dificil a se ști când și cum anume s-au prin ce modalități putem ajunge la acel nivel satisfăcător”, a spus Mona Pivniceru.
O altă observație conținută în memorandum se referă la faptul că partea tehnică de condiționalitate s-a mutat către cea politică. În opinia ministrului, autoritățile române care trebuie să furnizeze datele de evaluare, pe de-o parte, și CE, pe de alta, operează cu standarde și unități de măsură diferite, pentru că nu există o metodologie de lucru comună, ceea ce duce la rezultate diferite.
„Lipsa acestei metodologii duce la o monitorizare continuă, monitorizare care, de la condiționalitate inițială, prin intermediul recomandărilor, a ajuns să acopere noi arii și domenii de monitorizare. Acest mecanism a funcționat eminamente ca un mecanism de verificare. Noile obiective au fost adăugate unilateral. Nu a existat o cooperare efectivă. Fiecare raport (MCV – n.r.) a fixat, practic, pur contestativ condițiile și obiectivele pe care a dorit să fie monitorizate”, și-a arătat nemulțumirea Mona Pivniceru.
Potrivit ministrului Justiției, dacă obiectivele erau fixate anticipat și într-un spațiu temporal prestabilit, România putea să aibă o poziție proactivă la îndeplinirea acestora, și nu una reactivă.
„Dar poate cel mai important aspect este lipsa de stabilitate a condiționalităților. În afară că nu se știe care sunt pașii de urmat, cu fiecare raport adăugat pe parcursul celor șase-șapte ani de monitorizare s-au tot adăugat noi și noi recomandări, desigur de executat pentru statul român”, a spus ministrul.
Mona Pivniceru a trecut în revistă, la fiecare condiționalitate, obiectivele suplimentare de îndeplinit apărute în fiecare nou raport al CE, unele dintre acestea fiind, în opinia sa, „adaosuri nepermise”.
Referitor la numirea șefilor Parchetului General și DNA, ministrul a arătat că, ulterior, CE a introdus recomandări suplimentare. „Procedurile actuale, adică procedurile instituite prin legea din 2005 care reglementa doar faptul că ministrul Justiției propunea, CSM dădea avizul consultativ și președintele României opera numirea. În 2012, una din recomandările politice se referea tocmai la introducerea procesului transparent de numire a șefilor la vârf din parchete, ceea ce înseamnă că recomandările s-au schimbat esențial, ele creează instabilitate, pun sub semnul întrebării consecvența acțiunii Comisiei din moment ce Comisia însăși își modifică esențial propriile recomandări, cea din 2012 fiind contrară celei din 2007”, a spus Pivniceru.
Altă observație cuprinsă în memorandum se referă la faptul că investigarea faptelor de corupție la nivel înalt a fost extinsă, în raportul MCV din 2008, și asupra judecătorilor. De asemenea, condiționalitatea ce prevedea prevenirea și combaterea corupției la nivelul administrație publice locale a fost extinsă, prin rapoartele din 2011 și 2012, în domeniul achizițiilor publice și fraudarea fondurilor europene.
„An de an, recomandări noi s-au adăugat condiționalității inițiale”, a subliniat Pivniceru.
Memorandul cuprinde și o analiză a evoluției sistemului judiciar până în prezent și enumeră recomadările suplimentare aduse la condiționalitățile inițiale, dar propune și un nou mod de lucru în raport cu CE.
„Guvernul României a agreat ideea că acest mecanism este de cooperare și verificare, prin urmare trebuie valorizată latura de cooperare din acest mecanism și ne-am gândit că cea mai bună soluție ar fi elaborarea unei metodologii de lucru comune cu CE, în care să definim ce înseamnă nivel satisfăcător, în care să definim standardul sau limita până la care se poate considera că statul român și-a îndeplinit satisfăcător obligațiile, indicatori concreți și specifici prin care să poate fi măsurate și evaluate performanțele, să se includă în această metodologie și modalitate de culegere a datelor și informațiilor pentru progresele realizate, să se includă un mecanism transparent de verificare a datelor și informațiilor, să se înlăture orice monopol al surselor, precum și o bază cât mai largă și diversificată de culegere a datelor și informațiilor. Nu în ultimul rând, să se utilizeze un limbaj clar, logic, precis, determinat, nesusceptibil de interpretări, cu excluderea oricărei interferențe de ordin politic”, a explicat ministrul.
Mona Pivniceru a precizat că România va solicita o expertiză tehnică de la CE, pentru a se stabili ce s-a rezolvat și ce mai este de rezolvat, cu predictibilitate.
Memorandumul prezentat de Pivinceru propune convenirea de către Guvernul României și Comisia Europeană a unei metodologii concrete de lucru, fundamentate pe recomandările ce au fost deja îndeplinite, precum și pe cele care au mai rămas de îndeplinit, într-un cadru referențial comun (în virtutea dimensiunii de cooperare, care ar trebui să caracterizeze întregul exercițiu).
De asemenea, se propune stabilirea standardelor care trebuie să caracterizeze funcționarea instituțiilor judiciare și a celorlalte entități implicate în implementarea obiectivelor de referință, pentru a putea determina nivelul satisfăcător al îndeplinirii obiectivelor de referință.
În 30 ianuarie, la publicarea celui mai recent raport MCV, Comisia Europeană a afirmat că, deși unele progrese s-au făcut, România ar trebui să întreprindă mai mult pentru funcționarea statului de drept, purtătorul de cuvânt al CE Mark Gray precizând că s-au făcut câțiva pași, dar nu toți cei recomandați.
Următorul raport MCV ar urma să fie prezentat în decembrie.
