Afluxul de imigranți și refugiați amenință să destabilizeze unele țări precum Grecia, dacă partenerii lor din Uniunea Europeană le lasă singure în fața acestei probleme ce constituie o sursă de tensiuni sociale exploatate de cei mai extremiști, avertizează Comisia Europeană, citată de AFP.
„Europa nu este solidară și lasă unele țări să suporte întregul șoc”, spune comisarul european pentru Justiție, Libertate și Securitate, Jacques Barrot.
Scandalizat de condițiile în care sunt ținuți solicitanții de azil în Italia, Malta, Insulele Canare (Spania) și Grecia, el vrea să relanseze dezbaterea asupra „partajării poverii” referitoare la primirea solicitanților de azil între statele membre UE, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor de Interne ai Uniunii, prevăzută să aibă loc, joi, la Stockholm.
El intenționează să testeze cu această ocazie intențiile noii președinții suedeze a UE, mai degrabă ostilă oricăror obligații, asemenea altor țări scandinave și Germaniei.
Peste 67.000 de persoane au traversat Mediterana în 2008, în încercarea de a intra în Europa, potrivit Înaltului Comisariat al Națiunilor Unite pentru Refugiați.
„Fluxurile de imigranți care vor veni sunt teribile, iar pericolul este ca Europa să fie mioapă”, avertizează Jacques Barrot. „Această situație riscă să destabilizeze democrații ca Grecia în măsura în care ea nu este ținută sub control”, a adăugat el.
Extrema dreaptă din această țară amplifică tensiunile sociale provocate de prezența unui număr mare de refugiați fără acte în regulă.
Situația este similară în Italia, unde mișcarea xenofobă Liga Nordului, asociată puterii prin intermediul Ministerului de Interne, dictează politica în domeniul imigrației.
Liderii acesteia au cerut în urmă cu câțiva ani „să se tragă cu tunul” împotriva ambarcațiunilor cu imigranți clandestini, măsură cerută în egală măsură de liderul extremei-drepte britanice, Nick Griffin, devenit recent membru al Parlamentului European.
Jacques Barrot este îngrijorat și de țările candidate la aderarea la UE, după vizitele efectuate în centrele de primire din Grecia pe care le-a calificat ca fiind „groaznice și emoționante”.
„Acești oameni m-au aplaudat, iar eu m-am întrebat: eu ce le aduc?”.
„Solicit cu tărie să se acorde prioritate problemelor legate de imigrație (…) însă este dificil să obținem o adevărată solidaritate” în Europa, regretă el.
Recent, Franța a făcut un gest în acest sens acceptând să găzduiască 92 de refugiați debarcați în Malta, unde au obținut o „protecție subsidiară”, un statut ușor inferior celui de refugiat.
„Poate că este doar o picătură de apă, dar va reuși să umple paharul”, a subliniat ministrul pentru Imigrație, Eric Besson.
În același timp, Belgia nu reușește să facă față cererilor de azil – aproape 18.000 – iar centrele de primire sunt suprapopulate.
Jacques Barrot dorește ca „repartiția internă” a refugiaților la nivelul UE să se dezvolte. „Dar Europa este foarte lentă”, regretă el.
Țările europene resping în proporție de 70 la sută cererile de azil, obligându-i pe candidați să intre în clandestinitate. Astfel, aproape opt milioane de străini trăiesc fără o situație legală în UE.
„Trebuie să ajungem în situația ca cererile de azil să se poată face în țări terțe”, în afara UE, pledează el. „Nu este admisibil ca un solicitant de azil să fie nevoit să plătească unui ghid 5.000 de dolari pentru a ajunge din Turcia la Samos, în Grecia”, a exclamat el.
Comisarul și-a anunțat intenția de a se deplasa cât mai curând în Turcia și Libia pentru a negocia acorduri în acest sens. El sugerează ca ambasadorii statelor membre UE din anumite țări să poată acorda vize umanitare solicitanților.
