Comisia Europeană a obligat Guvernul să suplimenteze cu o lună perioada în care angajații care lucrează peste durata normală a timpului de muncă beneficiază de ore libere, de la 60 zile la 90 zile calendaristice, și să extindă cazurile în care pot fi încheiate contracte de muncă pe durată determinată
Modificările vor fi introduse până în toamna acestui an, relevă Memorandumul de Înțelegere convenit de Guvern cu Comisia Europeană în urma misiunii din aprilie-mai, obținut de MEDIAFAX.
„Se va lărgi categoria de situații în care pot fi folosite contracte de muncă pe durată determinată, asigurându-se că aceasta nu va crește segmentarea pieței muncii. În același timp, legislația privind protecția angajaților va fi adaptată la principiile flexicurității”, se arată în document.
Principiul flexicurității este definit de către Comisia Europeană drept un concept care sa împace pretențiile angajatorilor cu cele ale angajaților, îmbinând flexibilitatea și securitatea pentru lucrători și companii, inclusiv prin abordarea mai flexibilă a procedurilor de angajare și de concediere.
Prin noul Cod al Muncii, intrat în vigoare la începutul acestei luni, Guvernul a extins perioada în care munca suplimentară poate fi compensată prin ore libere plătite, de la 30 zile la 60 zile calendaristice după efectuarea acesteia.
Durata maximă legală a timpului de muncă nu poate depăși 48 de ore pe săptămână, inclusiv orele suplimentare.
Noul Cod al Muncii mai prevede că un contract individual de muncă pe durata determinată poate fi prelungit pentru perioada realizării unui proiect, program sau unei lucrări, dar cu posibilitatea încheierii succesive a cel mult trei astfel de contracte. În același timp, a fost stabilit că un contract individual de muncă pe durata determinată încheiat în termen de trei luni de la încetarea unui contract similar este considerat contract succesiv și nu poate avea o durată mai mare de 12 luni.
