Comisia Europeană a mângâiat cu reținere creștetul Justiției române, spunând că râvna DNA în a înghesui prin colțuri „caracatițele” corupției de cinci stele este convingătoare, dar că, „vai!”, ceva se poticnește pe drum și picăm în vechea boală a eșecului la finalizare.
De fapt, înalții eurocrați din Comisie îmboldesc, repetat, Justiția către transparență, obiectivitate, eficiență. Nu este vorba de a-i da brânci într-un sistem ideal, ci de a-i arăta că are metehne de care nu reușește sau nu vrea să se vindece și că este cazul să termine odată și odată cu bolitul. Și, de fiecare dată, la București, răbdarea și atenționările comunitare se văd prin sticla unui pahar plin pe care poți lesne să-l verși în capetele antipaticilor.
De exemplu, președintele Băsescu a înțeles din raportul comunitar că trebuie să dea lauri și nuiele la palmă. Lauri pentru DNA, DGA, ANI, Parchetul General, Direcția de Investigare a Fraudelor din IGPR și vărguțe pentru ICCJ, CSM, Parlament ( dar aici, mai cu blândețe, supărarea fiind că instituția i-a aruncat mai cu greu pe aleșii răi în brațele de oțel ale dreptei judecăți). Președintele Geoană (al Senatului) a înțeles din raport, via interpretarea președintelui Băsescu, că Senatul e bun, dar că îl văd alții cum nu trebuie. Președintele CSM a înțeles cam la fel. Stăm bine, dar, vezi Doamne, ne omoară lipsa de dialog și conlucrarea „adecvată”.
Laureații – procurorii de toate categoriile, partidele de la guvernare au înțeles că trebuie să se bucure sobru, să marcheze progresul și „parcursul pozitiv”. De cealaltă parte, Opoziția a bătut din buze. În sfârșit, românul cu cea mai înaltă poziție la Bruxelles, comisarul european Cioloș a zis că-i bine, că trebuie să ne mai încordăm, arătându-ne delicat pisica din paranteze: „România poate convinge (…) că mecanismul și-a îndeplinit menirea și e o paranteză care poate fi închisă. Dacă nu, nu este exclusă posibilitatea ca paranteza să fie menținută deschisă”.
Indiferent de ce parte s-a văzut a rezultat că, amestecând minusurile cu plusurile, am ieșit pozitiv. Ușurare de copil problematic care a primit un certificat temporar de bună purtare. După consumarea momentului, aprecierile sau criticile din raport vor fi folosite ca pretexte prin reglările de conturi, mutarea, diminuarea sau consolidarea diverselor influențe, impunerea de marote (cum este cea cu modificarea Constituției) aducătoare (poate) de capital electoral.
Rău este că unele aprecieri (a căror temeinicie este discutabilă) vor fi folosite pentru acoperirea ineficienței și ciudățeniilor unor instituții. Ce a binemeritat ANI (întrebare recurentă)? Problemele de sistem nu se rezolvă peste noapte și nici peste multe-multe nopți. Și, în nici un caz prin supradimensionarea succeselor modeste si minimalizarea criticilor.
Rapoartele europene de monitorizare și recomandările lor sunt folosite la noi după cum bate vântul și interpretate ca la tarabă. Și negreșit pentru reactivarea cu amabilitate astringentă a unor obsesii: „Dragi jurnaliști, încercările de a arăta că instituțiile sunt la comandă vă penibilizează”. Nedemne de cel care le-a trântit. Chiar dacă s-au vrut un apel.
Indira CRASNEA, indira@mediafax.ro
