Comisia de Statut a adoptat, miercuri, cu majoritate de voturi, înregistrându-se un vot „împotrivă” și o abținere, raportul la cererea de reaxaminare a Statutului parlamentarilor, în care sunt însușite modificările solicitate de șeful statului, Traian Băsescu, potrivit președintelui comisiei.
„Raportul a fost adoptat cu majoritate de voturi. S-au înregistrat doar o abținere și un vot împotrivă. Au fost modificări de formă, nu de fond, la solicitările de examinare venite de la Cotroceni. Am operat toate modificările cerute. Joi, la ora 9.00, raportul va intra probabil în dezbaterea plenului”, a precizat, miercuri, președintele Comisiei de Statut, Gabriel Vlase.
El a precizat că, potrivit formei agreate de Comisie, parlamentarul care nu face contestație la Raportul ANI își pierde mandatul în termenul prevăzut de lege, contestarea în instanță a raportului ANI urmând a se face în 15 zile, termenul fiind prevăzut în legea ANI și de Codul de procedură civilă.
Vlase a spus că Parlamentul va fi informat de căre ANI în calitate de instituție tutelară a celui care are o problemă de integritate.
„Am vrut să ne asigurăm că instituția Parlamentului poate ajuta în notificarea parlamentarului care are o problemă, îl putem găsi mai ușor decât prin notificarea poștală”, a spus Vlase.
El a mai spus că alineatul din proiectul de Statut care abroga orice prevedere contrară acestuia a fost eliminat.
Președintele Traian Băsescu a trimis, luni, Parlamentului, o cerere de reexaminare a Statutului parlamentarilor, invocând, printre altele, faptul că acesta vine în contradicție cu recomandările din Raportul MCV și propunând dezbatere publică asupra proiectului.
Președintele Băsescu a semnat, luni, cererea de reexaminare a Legii pentru modificarea și completarea Legii 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, pe care a trimis-o Parlamentului României, în temeiul Articolului 77 alineatul (2) din Constituția României, informează Președinția.
În cerere se arată că Legea trimisă spre promulgare are ca obiect de reglementare completarea și modificarea statutului deputaților și al senatorilor, în special în ceea ce privește incompatibilitățile, conflictele de interese și imunitatea parlamentarilor.
„La Articolul I, pct. 9, noua lege prevede o serie de incompatibilități, dintre care unele sunt preluate din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, precizând totodată că «Alte incompatibilități cu calitatea de deputat sau de senator se pot stabili numai prin lege organică». La Articolul IV din noul act normativ se prevede că «La data intrării în vigoare a prezentei legi, orice dispoziții contrare se abrogă». Având în vedere că acest domeniu este unul esențial pentru stabilirea integrității demnitarilor și că textele din noua lege sunt echivoce cu privire la aplicarea incompatibilităților stabilite prin alte acte normative, considerăm necesar clarificarea de către legiuitor a acestor dispoziții și stipularea lor în lege cu claritate și cu evitarea paralelismelor legislative, astfel cum impun normele de tehnică legislativă prevăzute de Legea nr. 24/2000 și cum se reține în jurisprudența Curții Constituționale”, scrie președintele în cererea de reexaminare.
De asemenea, șeful statului apreciază că nu au fost respectate normele de tehnică legislativă prevăzute la Articolul 64 și Articolul 65 din Legea nr. 24/2000, cu modificările și completările ulterioare, ce impun determinarea expresă a dispozițiilor normative vizate de abrogare, ceea ce poate determina apariția unor situații de incoerență și instabilitate legislativă.
„Printre cazurile de încetare a mandatului de deputat sau de senator datorată incompatibilității, prevăzute la Articolul I, pct. 3 din noua lege, nu este inclusă situația prin care se constată incompatibilitatea printr-un raport al Agenției Naționale de Integritate, necontestat la instanțele judecătorești. Practic, datorită textului de lege ambiguu, se poate ajunge la situația în care un parlamentar aflat în stare de incompatibilitate constatată de Agenția Națională de Integritate, refuză să notifice Biroul permanent al Camerei din care face parte cu privire la starea sa de incompatibilitate și își continuă exercitarea mandatului. De aceea, considerăm că o asemenea opțiune a legiuitorului lipsește de conținut activitatea Agenției Naționale de Integritate”, scrie președintele în cerere.
El a amintește că, pe de altă parte, în ceea ce privește procedura declarării incompatibilității, reglementată la Articolul I, pct. 11 din noua lege, prevede derularea unor verificări în paralel celor ale Agenției Naționale de Integritate întrucât starea de incompatibilitate se constată printr-o hotărâre a plenului Camerei din care face parte deputatul sau senatorul în cauză, în urma întocmirii unui raport de către comisia ce are în competență analizarea situațiilor de incompatibilitate.
„Considerăm că toate aceste aspecte vin în contradicție cu recomandările cuprinse în Raportul Comisiei către Parlamentul European și Consiliu privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de cooperare și de verificare, din 30 ianuarie 2013. În virtutea importanței statutului de parlamentar, apreciem că deputații și senatorii au obligația să demonstreze că îndeplinesc standarde ridicate de integritate, iar recomandările Comisiei potrivit cărora «credibilitatea Parlamentului ar avea de câștigat de pe urma unor proceduri mai clare de gestionare a dosarelor în care parlamentarii fac obiectul unor hotărâri în materie de integritate sau al unor acuzații de corupție» și că este «important să se clarifice faptul că Agenția Națională de Integritate rămâne singura autoritate însărcinată cu verificarea potențialelor incompatibilități ale funcționarilor aleși și numiți», trebuie implementate”, afirmă președintele.
În cerere se mai arată că în ceea ce privește conflictul de interese, legea aflată la promulgare prevede la Articolul I, punctul 14, că se sancționează disciplinar deputatul sau senatorul aflat în conflict de interese, constatat prin hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă.
„Practic, se va ajunge din nou la situația mai sus arătată, în care va fi lipsit de efecte raportul Agenției Naționale de Integritate care nu este confirmat de o hotărâre judecătorească întrucât nu a fost contestat. Considerăm că se impune clarificarea acestei situații astfel încât să fie eliminate articolele echivoce și să se creeze un cadru juridic corelat cu celelalte acte normative în materie și adecvat asigurării integrității în sectorul public”, scrie Traian Băsescu în cerere.
„De asemenea, considerăm oportună consultarea societății civile, precum și a instituțiilor competente în domeniu, în privința soluțiilor legislative înaintate prin această propunere legislativă, în vederea asigurării transparenței și a unui cadru legal stabil. Față de cele afirmate, am aprecia înțelegerea manifestată de legiuitor pentru adoptarea legii ținând cont de aspectele pe care le-am semnalat în prezenta cerere de reexaminare. Având în vedere competența legislativă exclusivă a Parlamentului, vă solicităm reexaminarea Legii trimise spre promulgare, urmând ca Parlamentul să decidă asupra acesteia”, se arată în încheierea cererii forumlate de președinte.
Comisia Europeană solicită, în raportul MCV privind România, ca parlamentarii incompatibili să demisioneze, iar celor care sunt anchetați penal să le fie ridicată imunitatea, a declarat purtătorul de cuvânt al Comisiei, Mark Gray.
El a apreciat, răspunzând unei întrebări, că s-au făcut „ceva progrese” în acest domeniu, dar că apar și câteva probleme și semne de întrebare.
Gray a explicat că, pe de o parte, există un Statut al parlamentarilor, care trebuie adus „pe calea corectă”, însă în același timp se discută și despre un cod de conduită al parlamentarilor.
„Am văzut diferite intrepretări. Din punctul de vedere al Comisiei Europene, noi considerăm că s-au făcut ceva progrese. Aici apar mai multe probleme: avem Statutul, care trebuie adus pe calea corectă, iar acum se vorbește de codul de conduită pentru parlamentari și în Raport se menționează clar că e nevoie de proceduri mai transparente legate de imunitate și termene clare, și asta cerem și noi”, a spus Mark Gray.
