Comisia de învățământ din Senat respinge obligativitatea purtării uniformei în școli



Senatorii din Comisia pentru învățământ au respins, marți, introducerea obligativității purtării uniformei școlare în învățământul primar și gimnazial, majoritatea acestora dând un vot negativ la o inițiativă legislativă propusă de către deputatul PDL Cezar Preda.
Membrii comisiei au respins, marți, cu șase voturi „împotrivă” și patru voturi „pentru”, propunerea legislativă privind introducerea unor măsuri pentru creșterea prestigiului educației în învățământul primar, clasele I-IV, și gimnazial.
În timpul dezbaterilor, senatorii au avut păreri împărțite privind acest subiect, unii invocând faptul că uniformele sunt necesare pentru creșterea prestigiului școlilor și a sentimentului de apartenență la o comunitate, alții susținând că familiile elevilor săraci nu ar avea posibilități materiale să le cumpere.
Inițiativa legislativă reglementează introducerea unei ținute vestimentare reprezentative obligatorii pentru unitățile școlare din învățământul primar și gimnazial. Potrivit proiectului, uniforma va fi stabilită, la nivelul fiecărei unități de învățământ, de către consiliul de administrație împreună cu consiliile consultative ale părinților și elevilor.
În cursul discuțiilor privind oportunitatea adoptării unor astfel de prevederi, Andrei Kiraly, secretar de stat în Ministerul Educației, a spus că, personal, ar fi de acord cu o uniformă de gală, care să fie purtată doar la anumite evenimente, și nu zi de zi.
Întrebat de președintele comisiei, Mihail Hărdău (PDL), care este punctul de vedere oficial al ministrului pe care îl reprezintă, acesta a răspuns că decizia trebuie să fie luată la nivelul unităților școlare.
„Oficial, eu consider că am putea da o perioadă de timp unităților școlare să ia în discuție această problemă și să decidă dacă doresc sau nu doresc și în ce formă doresc introducerea unei uniforme sau a unui semn distinctiv care să arate că elevul face parte dintr-o unitate școlară”, a arătat acesta.
El a menționat că, în principiu, nu este de acord cu „acest mod de a obliga pe cineva să poarte o uniformă”. „Cel care dorește să fie militar sau dorește să lucreze în structura în care uniforma este obligatorie este o altă problemă, este o decizie personală”, a subliniat secretarul de stat.
Vicepreședintele Comisiei pentru învățământ, Ecaterina Andronescu (PSD), s-a pronunțat pentru instituirea uniformei obligatorii, care, în opinia sa, are un rol educativ, dezvoltă ideea apartenenței la comunitatea școlii respective, dezvoltă sentimentul de mândrie și este un element de securitate pentru elev.
„Eu aș susține ideea de uniformă și trebuie să încurajăm școlile care adoptă o asemenea idee”, a afirmat senatorul, adăugând că școala trebuie să hotărască ce uniformă alege și care sunt semnele distrinctive pe care elevii trebuie să le poarte.
Nicolae Robu (PNL), secretarul comisiei, le-a spus colegilor senatori că el nu își amintește cu plăcere de uniformă. „Eu am fost un tip care a vrut să aibă libertate de manifestare și chiar mă deranja că eram obligat să mă duc în uniformă. Nu e nimic rău dacă se poartă uniformă, dar cred că nu e bine să introducem acestă prevedere imperativ”, a explicat liberalul.
El a arătat că există deja un cadru legal prin care fiecare școală poate să decidă purtarea uniformei în respectiva unitate școlară, susținând că prestigiul școlii nu prin uniformă poate să fie întărit.
La rândul său, senatorul PDL Mihaela Popa a susținut ca decizia să rămână la nivelul școlii dacă tot se vorbește despre descentralizare.
Afirmând că în trecut uniforma era foarte ieftină, iar părinții își puteau permite să o cumpere, ea a susținut că o decizie în acest sens trebuie să țină cont de situația materială a părinților și copiilor.
Senatorul PSD Doina Silistru s-a pronunțat, pe de altă parte, pentru obligativitatea purtării uniformei școlare.
Ea a susținut că elevii cu o situație materială precară s-ar simți mai bine dacă ar avea o uniformă stabilită de copii, părinți și profesori, „o ținută care să îi pună pe un picior de egalitate cu copiii din școala respectivă”.
Senatorul PSD Ioan Mang a propus ca uniformele să fie cumpărate, pentru copiii defavorizați, de inspectoratele școlare unde autoritățile locale nu își permit să facă acest lucru sau să fie alocate din fonduri de la buget cupoane pentru cumpărarea uniformelor, de tipul celor cu care elevii și-au cumpărat calculatoare.
Președintele Comisiei pentru învățământ, Mihail Hărdău (PDL), a susținut ca impunerea uniformelor școlare să fie făcută gradual, iar școlile să fie lăsate să decidă.
„E vorba depre schimarea de mentalitate, nu de potențialul financiar al unei familii, de ideea de a inocula în mintea fiecărui copil, a fiecărui părinte că uniforma este în avantajul educației copilului”, a apreciat el.
În opinia sa, introducerea uniformei școlare obligatorii ar fi o replică la diferențierile sociale care se manifestă în spațiul școlar.
Senatorul a declarat că, în perioada pubertății, la elevi apar probleme de comportament care ar fi estompate prin purtarea uniformei.
„La copii, mai ales în gimnaziu sau la liceu, această etalare a potenței financiare a familiei este dezastruoasă pentru copiii care nu au, suferă și, atunci, uniforma realizează o anumită armonie a mediului școlar”, a fost de părere Mihail Hărdău.
„Modificarea de mentalitate este cea mai grea. Este foarte ușor de cumpărat o uniformă, dar ca să îi modifici mental pe părinți și pe copii e mult mai greu. De accea trebuie un interval de timp”, a afirmat acesta.
Colegul său de partid, senatorul Dumitru Oprea a subliniat că introducerea uniformei obligatorii ar însemna o „imixtiune dură în viața copiilor”.
Invocând fenomenul globalizării care se manifestă și în ceea ce privește preocupările și vestimentația tinerilor, senatorul a apreciat că, dacă elevii vor fi „militarizați de mici”, ei vor fi izolați și rupți dintr-un „trend internațional”.
El a spus că tinerii sunt cei mai în măsură să își stabilească elementele definitorii cu care se desprind de celelalte generații, să își definească uniforma definitorie pentru generația lor.
Inițiativa legislativă va fi dezbătută în plenul Senatului în calitate de primă Cameră sesizată.