Comisia de buget a discutat despre legalizarea prostituției, avizul la proiectul lui Prigoană,amânat



Reprezentanții Guvernului și ai Patriarhiei au discutat în contradictoriu cu deputatul PDL Silviu Prigoană, în ședința de marți a Comisiei pentru buget-finanțe, privind oportunitatea legalizării prostituției, decizia senatorilor privind avizarea inițiativei legislative în acest sens fiind amânată.
În cursul dezbaterilor, inițiatorul proiectului de lege, deputatul PDL Silviu Prigoană, a arătat că în cazul prostituției situația a scăpat de sub control.
El a menționat un studiu al Academiei Române, spunând că acesta arată că este un fenomen de masă, 1% din populația României practicând prostituția.
Prigoană a susținut că în România există 6000 de femei nimfomane și 5000 de bărbați bolnavi de priapism care sunt predispuși să se prostitueze.
Întrebat de secretarul Comisiei, senatorul PNL Marian Mustețea, dacă el ar accepta ca un copil al lui să practice această profesie, Prigoană a răspuns afirmativ, cu condiția ca respectivul copil să fie nimfoman sau să sufere de priapism.
„Dacă copilul ar suferi de această boală, aș prefera să lucreze într-un cadru legalizat și nu ca sclavul unui pește”, a arătat democrat-liberalul.
Prigoană a menționat că legalizarea prostituției ar fi utilă și pentru segmentul de 5% din populație reprezentat de persoanele cu dizabilități sau timide care riscă să devină homosexuali și lesbiene pentru că au o „«anumită emoție» pentru a duce la bun sfârșit o relație”.
El s-a declarat nedumerit de ce, după 70 de ani de la momentul când a fost legalizată prima dată prostituția în România, oamenii nu pot să înțeleagă rolul social al unei astfel de reglementări.
Potrivit deputatului, prostituția nu va putea fi ținută sub control în condițiile în care fapta nu va mai constitui, potrivit viitorului Cod penal, faptă penală, ci doar contravenție.
„Fenomenul e prezent printre noi, dar nu vrem să recunoaștem”, a spus el, adăugând că un raport al Ministerului de Interne indică existența unui număr de 800 de astfel „așezăminte” pe teritoriul României.
Democrat-liberalul a spus că inițiativa sa legislativă reprezintă o traducere și adaptare a legii germane privind practicarea prostituției, care se aplică din anul 2002.
Potrivit deputatului, cel mai mare câștig în adoptarea inițiativei sale legislative nu ar fi pentru bugetul de stat, ci pentru persoanele care vor practica legalizat prostituția, care vor beneficia de protecție socială și vor beneficia de pensii.
Silviu Prigoană a mai arătat că se vor face de asemenea economii la bugetul asigurărilor de sănătate, fiind diminuate cheltuielile care se fac în prezent pentru tratarea bolilor venerice contactate de cei care practică prostituția, astfel fiind ținute sub control bolile venerice.
Reprezentantul Guvernului la ședința Comisiei a anunțat că punctul de vedere al Executivului privind inițiativa legislativului este negativ și ține cont de mai multe reglementări internaționale, printre care și declarația universală a drepturilor omului.
„Această inițiativă lezează demnitatea umană și lezează o serie de valori cum ar fi familia”, a ținut să precizeze reprezentantul Executivului. El a subliniat că există o poziție oficială a mai multor culte și biserici din România, care și-au declarat opoziția față de adoptarea unei astfel de legi, el dând ca exemplu BOR, Biserica romano-catolică și Biserica Greco-catolică.
Întrebat de senatorul Marius Nicoară dacă fenomenul prostituției există sau nu există, reprezentantul Guvernului a evitat să dea un răspuns tranșant. „Este o întrebare retorică și fiecare știe răspunsul”, a arătat el.
Președintele Comisiei pentru buget, senatorul PDL Ovidiu Marian, l-a atenționat pe reprezentantul Executivului că nu se poate spune că acest fenomen nu există. „Am fi ipocriți. Fenomenul există, e scăpat de sub control. Există oameni care se îmbogățesc pe spatele unor sclavi”, a subliniat senatorul.
Reprezentantul Patriarhiei la dezbaterea în comisie a acestei inițiative s-a declarat împotriva adoptării unui astfel de proiect de lege, el apreciind că astfel s-ar pune, prin legiferare, în locul unei valori sociale o non valoare socială. „Legea va fi contrară propriului scop. Ne subminăm propria societate”, a ținut să precizeze acesta.
Potrivit acestuia, generalizarea unui rău, respectiv a prostituției, nu îl transformă în bine. El a mai spus că în societate există și alte fenomene asemenea prostituției, cum ar fi furtul sau violența, dar ele nu trebuie să fie legalizate.
La sfârșitul dezbaterilor, membrii Comisiei i-au mulțumit deputatului Silviu Prigoană pentru bărbăția de care a dat dovadă. „Numai eu știu ce pățesc acasă” a răspuns zâmbind deputatul.
Comisia, care urma să se dea aviz la inițiativa legislativă a lui Silviu Prigoană, a amânat luarea unei decizii pentru o ședință viitoare.
Deputatul Silviu Prigoană a depus, la începutul lunii septembrie, la Parlament, o inițiativă legislativă privind legalizarea prostituției, definită ca „activitate cu caracter sexual autorizată”, care se poate desfășura independent sau „în cadru organizat”, în case de toleranță.
El preciza atunci că proiectul de lege inițiat de el prevede prestații sexuale contra cost, eliberarea de chitanță fiscală și carnet de sănătate pentru cele persoanele care lucrează în acest domeniu.
Potrivit propunerii legislative, „«activitatea cu caracter sexual autorizată» (ACSA) desemnează activitatea cu caracter sexual derulată de persoana care deține autorizarea legală, desfășurată în baza unei înțelegeri între părți și recompensată cu o plată dinainte stabilită. ACSA presupune servicii specifice relațiilor normale dintre cele două sexe, cu asigurarea respectării regulilor de igienă și discreție”.
Inițiativa legislativă menționează că ACSA poate fi exercitată de persoane care au împlinit 20 ani, sunt apte din punct de vedere medical și sunt autorizate în condițiile legii. De asemenea, se prevede că au acces la aceste servicii persoanele care au împlinit vârsta de 16 ani.
„ACSA se poate desfășura independent sau în cadru organizat, în Case de toleranță. Desfășurarea independentă a ACSA se poate derula la domiciliul persoanei care practică activitatea respectivă, numai dacă acesta este destinat exclusiv acestui scop și în imobil nu locuiesc minori”, se mai arată în proiect.