Comisarul-șef Ioan Crap a primit 52.000 de lei din partea Poliției Române pentru că a fost schimbat abuziv din funcție

După doi ani și jumătate de luptă cu sistemul, comisarul-șef Ioan Crap și-a recăpătat toate drepturile care i-au fost tăiate în urma unei anchete abuzive a procurorilor Direcției Naționale Anticorupție, Serviciul Teritorial Suceava. Este vorba de o perioadă de un an și 11 luniîn care ofițerul a fost înlocuit de la comanda Inspectoratului de Poliție al Județului (IPJ) Suceava ca urmare a faptului că DNA a început urmărirea penală împotriva sa pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu, faptă care ulterior nu s-a confirmat.
O altă consecință a punerii la dispoziție a comisarului-șef Ioan Crap a fost aceea a diminuării veniturilor salariale. După ce dosarul în care s-a început urmărirea penală s-a soluționat cu clasare, fostul șef al IPJ Suceava a făcut demersurile legale pentru a fi repus în drepturi.
În luna septembrie a anului trecut, comisarul-șef Ioan Crap a înaintat o cerere la IPJ Suceava prin care solicita să fie repus în funcție pentru perioada iunie 2014-mai 2016 și să i se achite și drepturile salariale de care nu a beneficiat.
La acea vreme, reprezentanții IPJ Suceava au dat din colț în colț și au așteptat ca o decizie să fie luată de cei de la Inspectoratul General al Poliției Române. Răspunsul a venit abia în noiembrie, fiind confirmat și de structurile abilitate din IPJ Suceava.
„Prin Dispoziția IGPR nr. 7.097 din 9.11.2016 beneficiați de plata diferenței dintre drepturile salariale aferente funcției de adjunct al șefului inspectoratului și cele încasate efectiv. Prin același act administrativ, perioada 4.06.2014-17.05.2016 a fost încadrată în condiții speciale de muncă, aspect comunicat Casei Sectoriale de Pensii a MAI”, se arată în adresa emisă de IPJ Suceava.
Cu alte cuvinte, se recunoaște că ofițerul a fost pus la dispoziție în mod abuziv, prin hârtiile de la finele anului trecut fiind repus în toate drepturile sale. În plus, comisarul-șef Ioan Crap a primit și 52.000 de lei, bani de care a fost privat în cei aproape doi ani de anchetă fără nici o urmare.
Pus sub acuzare pentru „intervenții”, Crap a fost găsit nevinovat
Comisarul-șef Ioan Crap a spus de fiecare dată că ceea ce i s-a întâmplat este o execuție publică, iar totul s-a petrecut pentru că trebuia înlăturat de la conducerea IPJ Suceava. El a fost anchetat și pus sub învinuire pentru abuz în serviciu, faptă care nu s-a confirmat, ceea ce în final a dus la soluția de clasare. De altfel, ofițerul a negat și acum mai bine de doi ani că ar fi intervenit pentru a o ajuta pe Delia Moldoveanu, aspect care în cele din urmă s-a confirmat.
„Din ordonanța de punere în mișcare a acțiunii penale întocmită de procurori a rezultat că există date și indicii temeinice potrivit cărora, la data de 6 aprilie 2014, inculpatul Crap Ioan, în virtutea atribuțiilor sale de serviciu de adjunct al șefului Inspectoratului Județean de Poliție Suceava, la solicitarea telefonică a unei persoane (preot) și-a încălcat atribuțiile de serviciu și a intervenit pe lângă un agent de poliție din cadrul Serviciului Poliției Rutiere din cadrul IPJ Suceava, aflat în timpul serviciului cu un autoturism prevăzut cu stație radar, pentru ca acesta să nu dispună măsura reținerii permisului de conducere a unei persoane cu funcție de conducere la Agenția de Plăți și Intervenții în Agricultură, Centrul Județean Suceava și sancționarea contravențională a acesteia, deși agentul constatase încălcarea prevederilor legale, ce impunea luarea acestei măsuri”, se menționa în comunicatul DNA din 2014.
Preotul care a sunat este Cătălin Axinte, fost consilier administrativ la Arhiepiscopia Sucevei și Rădăuților, iar persoana pentru care s-a intervenit era Delia Moldoveanu, fostul director executiv adjunct al APIA Suceava.
Cu ocazia anchetei, care a cuprins și experimente în teren, s-a ajuns la concluzia că Delia Moldoveanu circula cu 75 km/h și nu se punea problema să rămână fără permis de conducere, iar comisarul-șef Ioan Crap nu a sunat nici un subaltern pentru a-i cere să-și încalce atribuțiile de serviciu.
La doi ani după punerea în mișcare a acțiunii penale pentru infracțiunea de abuz în serviciu, DNA Suceava a dispus clasarea dosarului.
„Se dispune clasarea cauzei privind pe inculpatul Crap Ioan pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la abuz în serviciu întrucât nu au rezultat probe certe și suficiente care să dovedească dincolo de orice dubiu că persoana a săvârșit infracțiunea”, se arată sec în ordonanța de clasare a dosarului.
Care sunt acuzațiile din cel de-al doilea dosar
Totuși, în perioada anchetei, procurorii DNA au descoperit alte posibile infracțiuni și au început urmărirea penală într-un alt dosar. Se întâmpla abia în primăvara lui 2016, la aproape doi ani de la primul dosar care a avut drept urmare punerea lui Ioan Crap la dispoziție, ceea ce a însemnat pierderea funcției de șef din IPJ Suceava.
Comisarul-șef Ioan Crap a fost trimis ulterior în judecată și în acest al doilea dosar este acuzat pentru comiterea infracțiunii de folosire sau prezentarea cu rea-credință de documente ori declarații false, inexacte sau incomplete, dacă fapta are ca rezultat obținerea pe nedrept de fonduri europene, în formă continuată.
Faptele s-ar fi petrecut în perioada 2010-2014, când ofițerul ar fi încasat ilegal subvenții în valoare de 86.697 de lei pentru cele 38 de hectare de teren pe care le deține împreună cu soția în județul Botoșani.
Comisarul-șef Ioan Crap s-a arătat siderat de acuzațiile care i se aduc, mai ales că terenurile pe care le deține în proprietate împreună cu soția erau declarate legal și apăreau și în declarațiile anuale de avere.
„Printre altele, se spune că nu am putut dovedi că soția mea este soția mea, iar ca urmare terenurile cumpărate de ea sunt și ale mele. Niște lucruri total absurde și sincer să fiu nu-mi vine să cred că aud așa ceva. Vă spun că în momentul în care soția a cumpărat terenurile prin acte notariale, eu, Crap Ioan, am figurat cu 1/2 din proprietate. Așa că, nu înțeleg cum eu nu aș fi proprietar pe acele terenuri și nu aveam dreptul să primesc subvenții. În plus, în fiecare an, cererea de obținere a subvențiilor a trecut prin 3 filtre și niciodată nu s-a descoperit nici o neregulă”, a declarat comisarul-șef Ioan Crap.