Traian Băsescu spune că sistemul majoritar propus de el va reforma clasa politică. Pare că e limpede despre ce vorbește Președintele, dar doar la prima vedere. Ce înseamnă reformarea unei clase politice? Întinerire? Ar fi trist să fie doar asta? Ce altceva?
Mă gândesc că ar fi mai potrivit să vorbim despre curățenie, standarde etice și despre rezistența la corupție. Deci, care sistem electoral face curățenie?
Președintele lasă să se înțeleagă că cel majoritar pur. Are dreptate doar parțial. Pot să admit că un sistem electoral ceva mai limpede poate crea condițiile ca cei onești să se remarce și să facă un pas în față, să spună: eu sunt onest și acum, fără lista de partid obligatorie, nu mai am de ce să defilez la pachet cu colegul meu care s-a îmbogățit din afaceri cu statul. Va fi acesta cazul dominant sau măcar răspândit? Vor comite mulți candidați acest act de trădare partinică? Mă îndoiesc.
Cred că Președintele Băsescu creează așteptări prea mari de la sistemul electoral. Dacă ar fi adevărat că anumite sisteme electorale favorizează corupția și altele o descurajează, atunci ar trebuie să observăm lesne această legătură cauzală în statisticele internaționale. Dar țările nordice au sisteme proporționale cu listă și un nivel de onestitate publică remarcabil. Politica din Suedia e mai puțin zdruncinată de scandaluri de corupție politică decât cea din Franța, care are exact sistemul majoritar dorit de Băsescu. Așa cum, ca să dăm un exemplu și din cealaltă parte, Mexicul are un sistem electoral mixt și corupția face ravagii acolo.
Mi se poate răspunde că, indiferent de experiența altor țări, un sistem care permite responsabilizarea aleșilor în fața alegătorilor ar putea face ca eliminarea corupților să fie mai ușoară. E un argument bun, dar mai degrabă teoretic decât verificat în practică. Depinde de la caz la caz. Corupții pot fi eliminați și de sus în jos, nu doar de jos în sus, și uneori e mai eficient. În practică, corupții dispun de bani și de influentă și se pot face aleși în circumscripții uninominale. Și atunci chiar nu îi mai urnești din loc, pentru că sunt niște corupți cu legitimitate. În cazul sistemelor de listă poți avea șansa unui lider care să dorească lupta cu corupția și atunci lucrurile chiar se mișcă. Că o face din convingere sau ca să dea el personal bine la electorat, nici nu contează, important este că partidul își face curățenie. De pildă, Traian Băsescu a eliminat în 2004 după listele electorale ale PD niște oameni acuzați de Coaliția pentru un Parlament Curat. Cum spuneam, depinde de situație.
Sfatul meu: nu investiți sentimental în sistemele de vot. Sunt doar modalități de a transforma voturile noastre în scaune parlamentare. Dacă veți spera că sistemul de vot schimbă o țară, veți fi dezamăgiți. Mexicul nu seamănă cu Germania doar pentru că amândouă au sisteme mixte. Nici România nu seamănă cu Suedia pentru că au amândouă sisteme proporționale, cu liste. Așa cum sistemul electoral britanic lăsat moștenire în Ghana a dus la două partide dominante, dar asta nu înseamnă că ganezii trăiesc ca englezii.
