Întoarsă acasă, după o zi lungă, doamna Udrea s-a destăinuit fugitiv, pe Twitter: îl susține pe domnul Boc. Marile decizii se anunță în cuvinte puține. Și se iau în câte zile ține o minune: trei.
Cu o joi înapoi, doamna ministru a schițat apăsat portretul standard de președinte al PDL: onest, călit în bătălii electorale, devotat dreptei și motor (al partidului). După o veche înțelepciune orientală, frumusețea stă în ochii celui care privește și astfel Emil Boc a fost încadrat în ideal de privirea doamnei ministru.
Totuși acest sprijin de primă mână nu i-a dat ghes premierului, șeful în exercițiu al PDL. „Toate la timpul lor”, a spus modest. Și Vasile Blaga i-a fost ecou: „Toate la timpul lor”. Declarațiile siameze au fost înainte de ședința conducerii PDL. După, Vasile Blaga a părut înnegurat: „De unde știe d-na Udrea?” (că domnii B. și-au luat inima în dinți și au zis „ne aruncăm în luptă”). Probabil timpul și doamna Udrea nu au mai avut răbdare și semnalul de încolonare a fost dat ceva mai devreme.
Cert este că diverși șefi locali s-au scuturat din mister și suspans, declarând, moale sau răspicat, cui îi dau încrederea. Dintre cei răsăriți, doar Adriean Videanu a fost cam șugubăț: se va lăsa convins doar de „dimesiunile economice” ale programelor candidaților. Există și un candidat care s-a lăsat păgubaș: Sorin Frunzăverde, care se va mulțumi doar să-și încerce norocul în echipa lui Blaga.
Între timp, cei doi B. își văd persuasiv de treabă. Oportun, premierul Boc dă cu bani în primării: 90 de milioane de euro, pentru infrastructură și îmbunătățirea condiției fizice a cetățenilor (dacă este să ne luăm după sumele alocate în ultimii ani, țara este doritoare de a fi un imens stadion).
Secretarul general Blaga nu lovește cu banul, ci cu organizarea: prin natura funcției este membru al Comisiei de organizare a Convenției naționale a DPL. Care se întrunește joi, la o zi după moțiunea de cenzură, când se estimau și marile anunțuri oficiale de candidaturi pentru fruntea democrat-liberalilor. Deci Vasile Blaga este potențial candidat, cât se poate de implicat în aranjarea teatrului de operațiuni și în dispoziție războinică. Doar strigătul său de luptă, a fost în plină odisee a vămilor: e curat și se uită neînfricat în ochii oamenilor. Poate tânjește și el după încadrarea în idealul „curat-uscat”, care bântuie sâcâitor mințile din PDL.
Domnii B., personajele principale, își duc deja, cu înverșunare tăcută, campaniile. Galeriile tropăie mărunțel. Se fac vocalize pentru marele vuiet, ce va acoperi sterilitatea moțiunii de cenzură și încăpățânările tehnocrate ale președintelui Băsescu (în fond, președintele își permite să arunce buzduganul prin delegare).
Este rost de mare spectacol căci, de când prețul cartofilor a luat-o razna și și iarba stă să erupă primăvăratec, tot românul va degusta politică de trei ori pe zi.
Indira Crasnea
