Gemenii Nicoletei Luciu, la fel de celebri ca fârtații lor din New York
Cu povestirea „Broasca săltăreață din ținutul Calaveras”, Mark Twain a debutat ca scriitor. Broasca lui Twain a sărit, pentru prima dată, în băltoaca publicației „The Saturday Press”, în anul 1867, și a fost reprodusă de îndată în numeroase alte gazete din Anglia și America.
„Fără îndoială, istorioara s-a bucurat de o mare celebritate, dar îmi dădeam seama că de fapt numai broasca se bucura de faimă. Eu, din păcate, nu. Eu rămăsesem un autor obscur” – recunoaște Mark Twain, cu binecunoscutul lui umor, stâlpuit de modestia care atât de bine le șade oamenilor mari.
***
N-aș fi pomenit de hazul lui Mark Twain, dacă nu m-aș izbi peste tot de sânii dezveliți ai Nicoletei Luciu. Peste tot: în reviste, în ziare. Dacă bine ne amintim, numai în varianta românească a lucioasei „Playboy”, au fost scoși pe tejghea, la vedere, de „n” ori. Departe au mai ajuns gemenii acestei fetișcane! Multă reclamă s-a făcut și se mai face în folosul lor, prea multă ca să-i reziști, dacă ești un om normal.
Doamnelor și domnilor: ultrasânii, megațâțele, supersfârcurile Nicoletei Luciu!
Restul proprietății fizice și intelectuale a Nicoletei prea puțin importă. Tăcută e fata asta, poate chiar mută. Neobservată îi trece fața rotunjoară, cam de lună plină, cu fălci dezvoltate în grele masticații și-n vicii orale. Genul de expresie întâlnit la tinerele care-și prepară atent viitoarea carieră de sudoriță. Dar cui îi mai pasă de asemenea fleacuri?
Tot ce contează la dânsa este ugerul fenomenal, purtător al laptelui notorietății. Mamă, mamă, adu-mi sărurile! Ce resurse inepuizabile poate să aibă regnul animal! Orice vacă fruntașă la producția de lapte ar refuza s-o dea, parte în parte, cu Nicoleta. Dar ce zic eu vacă fruntașă: nici măcar o bivoliță nu s-ar simți chiar în largul ei.
***
Nu știu dacă modelul de „țâțe & buci”, propus pe piață de pieptoasa Nicoleta, se suprapune perfect peste modelul omologat de frumusețe muierească. Nici nu știu cât de mulți sunt cei care, de dragul ei, vorba aia, „se usucă, se fac iască și intră în boală lumească, pentru a ieși la primăvară, galbeni ca turta de ceară”.
Ceea ce știu despre această despuiată de profesie e că, asemeni broscuței săltărețe din povestirea lui Mark Twain, nu ea este cea celebră, ci doar țâțanele sale. Ultrasânii ei, megațâțele, supersfârscurile – comparabile cu ale mamiferelor surate din Zootehnie.
***
Dacă, într-o eventualitate doar la prima vedere absurdă, Nicoleta Luciu ar deveni invizibilă, și-ar rămâne la îndemâna vederii doar faimoasa ei lăptărie, nimeni n-ar avea mare lucru de pierdut. N-ar fi vreo pagubă nici pentru noi, n-ar fi vreo pagubă nici pentru ea. din contra, toată lumea ar avea numai de câștigat. Am mai face și noi economie.
Iar eu, invidios pe tot ce înseamnă opulență sfidătoare, dac-aș fi șeful unei celule arabe teroriste, aș plănui un atac devastator, care să demoleze acești gemeni ai Nicoletei Luciu. Gemeni, să recunoaștem, la fel de celebri ca răposații lor fârtați, din New York.
Nu știți dacă-i grea admiterea la universitatea unde rector este Osama? Oare s-o fi intrând pe bază de dosar, sau e și o probă de aptitudini? O să mă uit pe net.