Colocviile Putnei, ediția a XIII-a

Centrul de Cercetare și Documentare „Ștefan cel Mare“ al Mănăstirii Putna din județul Suceava a organizat joi, 7 martie 2013, la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ al Academiei Române, lucrările celei de-a XIII-a ediții a Simpozionului internațional de istorie „Colocviile Putnei“.
În prima parte a zilei s-au prezentat primele șase din cele 12 comunicări științifice ale acestei ediții. Aceste prime comunicări au constituit cuprinsul primei secțiuni a colocviului, intitulată „De la „sfântrăposații înaintași“ la „marele Io Ștefan voievod“. Secțiunea a debutat cu o foarte valoroasă contribuție a prof. Dumitru Nastase, „Pălăria lui Alexandru cel Bun“, căreia i-a dat citire prof. Ștefan S. Gorovei. Pornind de la menționarea în cronici a lui Alexandru cel Bun ca un continuator a împăraților creștini, autorul s-a concentrat pe un detaliu vestimentar al domnitorului, prezent pe un epitrahil, astăzi pierdut, în care domnitorul apărea alături de soția sa. Comunicarea s-a legat de un detaliu, aparent „nesemnificativ“, și anume al acoperământului de cap al domnitorului din respectiva reprezentare, care a fost interpretat de anumiți istorici ca o simplă „pălărie vrâncească“. Domnul Nastase, coroborând această reprezentare cu alte detalii istorice similare, a demonstrat că, departe de a fi o simplă pălărie care se purta în vreme, în cazul lui Alexandru cel Bun respectivul detaliu vestimentar, datorită unor accesorii din metale prețioase, făcea ca pălăria să se transforme într-o coroană închisă, specifică împăraților, autocraților. Astfel, „pălăria“ lui Alexandru cel Bun se constituie de fapt într-un însemn imperial al domnitorului, în deplină concordanță cu alte relatări și reprezentări din epoca sa. Secțiunea a continuat cu o comunicare a acad. Șerban Papacostea, care a vorbit despre relația domnului Alexandru cel Bun cu suveranul său, regele polon Vladislav Jagello, care au evoluat de la cele mai bune relații până spre conflictul armat din anul 1431.
Lansare de apariții editoriale În cadrul comunicării „Un manuscris necunoscut copiat din porunca lui Iliaș voievod, domnul Moldovlahiei (1434)“, a arhimandritului Policarp Chițulescu de la Cancelaria Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române, s-a semnalat un manuscris care s-a dovedit a fi o copie de secol XVII-XVIII a unui astfel de document miscelaneu, cuprinzând vieți de sfinți, cu accent pe viața și cuvintele Sfântului Andrei cel nebun pentru Hristos, copiat din porunca domnului moldovean Iliaș la anul 1434. Acest manuscris se înscrie în încercarea domnilor moldoveni de contracarare a acțiunilor unioniste catolice și de întărire a credinței ortodoxe.
Comunicarea „Moldova lui Ștefan cel Mare în cronica persană a lui Hasan Rumlu“ a fost expusă în cadrul manifestării de cercetătorul Nagy Pienaru de la la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Domnia Sa a prezentat detalii inedite relative la Moldova lui Ștefan cel Mare, dintr-o cronică persană, originală în multe privințe.
Prof. Olimpia Mitric de la Universitatea din Suceava a avut bucuria de a veni cu noutăți legate de redescoperirea unui hrisov de la Ștefan cel Mare dintr-o colecție particulară din sudul Franței. Este vorba de un document de danie, datat la 15 martie 1490, aflat în condiții foarte bune de conservare și care a dispărut la începutul secolului XX. În particular s-a remarcat conservarea intactă a peceții, cu un diametru de 12 centimetri.
Ultima comunicare din cadrul primei secțiuni, „Despre «pretendența» lui Luca Arbure“, a aparținut lect. univ. Liviu Pilat de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași. Evenimentul s-a încheiat cu prezentarea a patru apariții editoriale, dintre care se remarcă monografia arheologică și istorică dedicată Mănăstirii Dobrovăț a reputatului arheolog român Voica Maria Pușcașu. Un eveniment deosebit al zilei l-a constituit lansarea volumului omagial dedicat împlinirii vârstei de 65 de ani a prof. Andrei Pippidi de la Universitatea din București.
Comunicări dedicate Mănăstirii Putna A doua secțiune s-a derulat sub titlul „Mănăstirea lui dragă“. Comunicarea cu titlul „Tetraevanghelul ieromonahului Macarie din Putna (1529)“ a fost pregătită de prof. Maria Magdalena Székely de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași și de prof. Ivan Biliarsky de la Academia de Științe din Sofia. Cercetătorii au vorbit despre un manuscris copiat la Putna în anul 1529 pentru Biserica „Adormirea Maicii Domnului“ din Suceava, ctitorie a portarului Sucevei, Onufrie Barbovschi, ajuns înainte de martie 1656 la Mănăstirea Rila.
Următoarea comunicare, „Mănăstirea Putna la mijlocul veacului al XVIII-lea: o imagine regăsită“, a monahului Timotei Tiron, de la Mănăstirea Putna, a avut în centru imaginea unui tablou, aflat în prezent la Muzeul de Etnografie din Cernăuți, care descrie ansamblul Mănăstirii Putna la mijlocul secolului al XVIII-lea.
Prof. Ștefan S. Gorovei de la Universitatea „Al.I. Cuza“ din Iași, în comunicarea „Istorie putneană imaginară în pomelnicul Mitropoliei Moldovei (1754)“, a semnalat anumite „erori“ voite, strecurate din motive „binecuvântate“ în pomelnicul Mitropoliei Moldovei. Un exemplu îl constituie un număr de mitropoliți menționați ca fiind cu metania la Mănăstirea Putna, în contradicție cu datele istorice disponibile nouă astăzi. O posibilă explicație ar fi aceea că, în contextul general al epocii de închinare a mănăstirilor, cu presiuni mari pentru închinarea însăși a Mănăstirii Putna, mitropolitul Iacob a „inserat“ în pomelnic aceste nume pentru a întări statutul special pe care Mănăstirea Putna l-a avut încă de la început, anume de „cap tuturor mănăstirilor Moldovei“, „singură stăpânitoare tuturor bunurilor ei“ și din care s-au ridicat mulți ierarhi ai Moldovei, în vederea menținerii acestui statut și în viitor.
În expunerea „Informații noi despre Antonie, fost mitropolit al Moldovei“, prof. Augustin Guriță de la Universitatea „Al. I. Cuza“ din Iași a adus unele detalii inedite din viața mitropolitului Antonie Putneanul, îndeosebi după plecarea sa în Rusia.
A urmat comunicarea ieromonahului Dosoftei Dijmărescu, „Raporturile dintre Mănăstirea Putna și sihăstria ei în secolul al XVIII-lea“.
În încheierea simpozionului, monahul Iustin Taban, în comunicarea „Mănăstirea Putna în timpul stăreției lui Atanasie Prelipceanu (1932-1937)“, a prezentat principalele elemente ale vieții mănăstirii în perioada menționată. La finalul manifestării, invitații și-au exprimat satisfacția pentru a fi participat la un eveniment cultural reușit. Următoarea ediție a Colocviilor Putnei, cea de-a XIV-a, se va desfășura în luna septembrie, la Mănăstirea Putnei.
(Monah Ieremia BERBEC)