– Se mănâncă prea multă carne, grăsimi și dulciuri
Începînd de prin anii ’50, alimentația noastră s-a modificat profund, iar statisticile de pretutindeni arată că se mănâncă prea multă carne, grăsimi sau dulciuri.
În același timp, numărul celor afectați de maladii cardiovasculare este în creștere, acest lucru constituind una dintre cauzele principale ale mortalității într-o serie de țări occidentale.
Medicii au lansat deja un semnal de alarmă și toată lumea a început să evite grăsimile.
Pe de altă parte, au apărut deja alte probleme, întrucît grăsimile și chiar și colesterolul însuși sînt totuși indispensabile pentru buna funcționare a organismului.
Cele două feluri de colesterol
Diferențele de comportament manifestate de colesterol sînt determinate de proteina de care este legat.
Lipoproteinele sînt cele care transportă colesterolul în sistemul nostru circulator. Cele de joasă densitate – LDL (low density proteins) transportă aproximativ 65 la sută din colesterolul sangvin, fiind responsabile de depunerile din artere.
Lipoproteinele de înaltă densitate – HDL (high density proteins) sînt un fel de eroi, deoarece ele distrug depozitele de grăsimi de pe vasele sangvine și asigură circulația colesterolului, fără a bloca arterele.
Care sînt părțile bune ale colesterolului
Toată lumea știe că responsabil de atacurile vasculare, ateroscleroză și o mulțime de alte boli nu este altul decît colesterolul.
Mai puțină lume vorbește însă de rolul lui esențial în menținerea stării de sănătate a organismului.
În timp ce colesterolul în exces este, într-adevăr, un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasă.
El contribuie la metabolizarea carbohidraților, intră în componența tuturor membranelor din organism, este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini și feminini, iar cel existent în piele este convertit, sub acțiunea razelor de soare, în vitamina D.
Cum folosim grăsimile în alimentație
O bună alimentație anti-colesterol nu înseamnă deloc o alimentație fără grăsimi, ci din contră.
Esențial este ca acestea să fie însă alese în mod judicios.
Menținerea rației zilnice de grăsimi sub valoarea de 20-30 la sută din totalul caloriilor este vitală pentru menținerea în limite normale a colesterolului.
În același timp, cantitatea de grăsimi saturate nu va depăși 10 la sută.
Grăsimile saturate provin, cu mici excepții, din surse animale, iar grăsimile animale conțin colesterol.
Pe de altă parte, chiar dacă un aliment nu conține colesterol, acest lucru nu înseamnă că el nu conține grăsimi.
Se vor consuma deci alimente ce conțin grăsimi nesaturate, cum ar fi: peștele gras (somon, hering), untură de pește, ficatul de gîscă sau rață, uleiuri polinesaturate (rapiță, floarea-soarelui, porumb) și mononesaturate (măsline, alune).
Grăsimile saturate vor fi evitate: carnea grasă, mezelurile, untul și produsele de patiserie, carnea fiind înlocuită, pe cît posibil, cu pește.
– Cum e la francezi
Statisticile din Occident arată că francezii sînt printre cei mai mari consumatori de grăsimi, dar, în același timp, ei sînt cel mai puțin atinși de maladiile cardiovasculare.
Acest paradox i-a făcut pe cercetători să înceteze vînătoarea colesterolului și pactizarea cu el.
După cum se știe, antioxidanții neutralizează radicalii liberi, diminuînd astfel riscurile maladiilor cardio-vasculare.
Printre antioxidanții cei mai puternici se număra polifenolii, care se găsesc mai ales în sîmburii de struguri și în… vinul roșu.
Acesta este, fără îndoiala, unul dintre factorii ce explică paradoxul francez: două sau trei pahare de vin roșu pe zi (nu mai mult) asigură o cantitate suficientă de antioxidanți.
Ce alte alimente și nutrimenți reduc nivelul de colesterol
Printre alimentele care reduc nivelul de colesterol se numără: cerealele complete, care permit evacuarea colesterolului în exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor (conopida), vinetele, lintea, fasolea, soia, ceapa și usturoiul.
Licopenul conținut în tomate este de asemenea un antioxidant foarte eficient, mai ales dacă tomatele sînt fierte.
Fructele și legumele conțin și ele principalele vitamine antioxidante: provitamina A, vitamina C și vitamina E.
Creșterea colesterolului e generată și de alți factori.
Colesterolul nostru nu provine numai din alimentație.
Ceea ce absorbim noi reprezintă doar 20-30 la sută din stocul nostru.
Restul de 70-80 la sută este fabricat de propriul nostru organism.
Dar și în acest program personal de fabricare există anumite diferențe, datorate unor factori precum: factorii genetici și alimentația.
În același timp, există numeroase cauze care produc creșterea nivelului de colesterol: fumatul, cofeina, stresul, medicamentele, aditivii alimentari sau poluarea mediului înconjurător.
www.terapii-naturiste.com
