Colesterolul, între obsesie și realitate

Alimentația omului s-a modificat profund, iar statisticile arată că se mănâncă prea multă carne, grăsimi și dulciuri. În același timp, numărul celor afectați de maladii cardiovasculare este în creștere, acest lucru fiind una dintre cauzele principale ale mortalității în multe țări occidentale.
Medicii au lansat deja un semnal de alarmă și toată lumea a început să evite grăsimile. Pe de altă parte, au apărut deja alte probleme, întrucât grăsimile și chiar și colesterolul însuși sunt, totuși, indispensabile pentru buna funcționare a organismului.
Colesterolul este o substanță lipidică, răspândită în tot organismul uman și necesară funcționării adecvate a organismului. El este prezent în structura membranelor celulare din întreg corpul, inclusiv în creier, nervi, intestin, mușchi, piele, ficat și inimă, fiind utilizat în producerea unor hormoni, vitaminei D sau acizilor biliari necesari digestiei lipidelor. Pentru a realiza aceste funcții, organismul are nevoie de o cantitate mică de colesterol. Totuși, atunci când crește, nivelul de colesterol poate determina apariția aterosclerozei, situație în care colesterolul și alte lipide sunt depozitate în peretele arterelor din tot corpul, inclusiv arterele care hrănesc inima. În timp, îngustarea arterelor coronare datorată aterosclerozei poate produce semne și simptome de cardiopatie ischemică.
Colesterolul circulă prin organism înglobat în agregate macromoleculare, particule complexe numite lipoproteine (produse în ficat), deoarece colesterolul, fiind substanță de natură lipidică, nu este dizolvabil în sânge (la fel cum uleiul nu se dizolvă în apă). Există diferite tipuri de lipoproteine, fiecare afectând în mod diferit procesul de ateroscleroză și, în particular, cardiopatia ischemică.
Lipoproteinele cu densitate mică (LDL – low density proteins) transportă colesterolul „rău”, principala sursă utilizată în creșterea leziunilor de ateroscleroză. Astfel, cu cît cantitatea de LDL-colesterol din sânge va fi mai mare, cu atât riscul de apariție și progresie al cardiopatiei ischemice va fi mai mare. Nivelele optime ale LDL-colesterolului sunt mai mici de 160 mg/dl pentru adultul tânăr, mai mici de 130 mg/dl pentru persoanele care asociază alți factori de risc cardiovascular și mai mici de 100 mg/dl pentru persoanele cu cardiopatie ischemică manifestă.
Lipoproteinele cu densitate mare (HDL – high density proteins) reprezintă colesterolul „bun”. HDL sunt un fel de eroi în organism, pentru că transportă colesterolul din diferite părți ale corpului spre ficat, împiedicând astfel depunerea acestuia în pereții venelor și arterelor. Cu cît nivelul HDL-colesterolului din sînge este mai mare, cu atât riscul de cardiopatie ischemică este mai mic. Nivelul optim de HDL-colesterol este în jur de 45 mg/dl pentru bărbați și în jur de 55 mg/dl pentru femei. Există un risc crescut de cardiopatie ischemică atunci când nivelul de HDL-colesterol este sub 35 mg/dl.
Trigliceridele (TG) sunt atât o formă de transport a lipidelor în sânge, cît și principala formă de depozitare a lor în țesutul adipos. Creșterea nivelului TG în sânge nu produce ateroscleroză dar datorită faptului ca lipoproteinele bogate în trigliceride sunt bogate și în colesterol, creșterea TG poate fi implicată în apariția procesului de ateroscleroză și cardiopatie ischemică.
Sursa: www.evenimentul.ro