Colegiul Medicilor vrea să-i facă din vorbe pe tinerii doctori să nu emigreze

Problema plecării medicilor tineri peste graniță, la muncă, care lasă spitalele fără specialiști, a intrat în atenția Colegiului Județean al Medicilor (CJM) Suceava, care încearcă să oprească exodul medicilor în străinătate. Președintele acestei organizații profesionale, dr. Ioan Mihețiu, vrea să înființeze un „grup de negociere”, care să-i convingă pe tinerii specialiști să renunțe la ideea de a profesa în alte țări.
„Colegiul Județean al Medicilor Suceava are 905 membri. 40% dintre aceștia sunt tineri, cu vârste între 30 și 40 de ani, iar până acum aproximativ 10% dintre ei și-au manifestat intenția de a-și părăsi actualele locuri de muncă. Au venit la noi, la sediu, și s-au interesat de ce acte au nevoie pentru a-și practica meseria în străinătate”, explică situația juristul CJM, Andreea Țeudan.
De la începutul anului, zece doctori au plecat în străinătate, la muncă
Reprezentantul Colegiului Județean al Medicilor arată că, de la începutul anului, zece doctori au solicitat eliberarea certificatului profesional curent și au plecat peste graniță, la muncă. Este vorba de specialiști în chirurgie infantilă, alergologie, medicina muncii, medicină de urgență, radiologie, ortopedie și medicină de familie, care au optat pentru țări ca Belgia, Franța, Germania și Anglia. Doctorii în cauză au renunțat la posturile din spitalele sucevene, atrași fiind de salariile net superioare, respectul din partea medicilor și gradul crescut de civilizație al pacienților din alte state. În realitate, însă, numărul celor care au emigrat ar putea fi și mai mare, în condițiile în care unele țări nu le cer doctorilor decât diploma de studii, nu și alte documente cum ar fi certificatul profesional curent, eliberat de Colegiul Medicilor.
„În Franța, de exemplu, un medic de familie primește pe lună 5.000 de euro, plus cazare și mâncare. Pe de altă parte, acolo există și o altă atitudine față de medic”, spune Andreea Țeudan.
Ea arată că doctorii sunt nemulțumiți de volumul mare de muncă, nivelul scăzut de salarizare, condițiile proaste de lucru din spitale și de lipsurile de tot felul din sistem.
„Ne sesizează că n-au cu ce munci și că pun viața pacientului în pericol”
„Ce salariu și perspective poate avea un tânăr medic specialist dacă, în spital, un medic primar, în vârstă, cu vechime și toate gradele luate, are între 2000 și 3000 lei? Nu le convine să facă șase ani de facultate și apoi între patru și șase ani rezidențiatul, în funcție de specializare, ca să lucreze pe salarii de mizerie și în condiții atât de grele. În decurs de șase luni, circa 20-30 de medici din spitale ne sesizează, în scris sau verbal, că n-au cu ce munci și că pun viața pacientului în pericol”, completează juristul CJM
Andreea Țeudan mai spune că doctorilor suceveni le convine mai mult să lucreze într-o țară în care munca lor este plătită mai bine, dar și respectată la adevărata valoare, și subliniază că medicii din județ primesc regulat oferte de muncă peste graniță. Deși tot mai mulți sunt tentați să le dea curs, organizația pe care o reprezintă nu poate face nimic pentru a-i împiedica, în condițiile în care oficialii de la București nu iau măsuri pentru ca posturile din țară să fie mai atractive.
„Din păcate, nu avem ce să le oferim”
„Grupul de negociere, pe care îl propune dr. Ioan Mihețiu, va încerca să discute cu ei, să-i convingă să rămână în țară. Însă, din păcate, nu avem ce să le oferim, așa că nu ne rămâne decât să facem apel la moralitatea lor. Înainte, Colegiul Medicilor, avea o putere mai mare, adică făcea parte din comisii paritare. Și la elaborarea contractului cadru, eram parteneri de discuții cu Ministerul Sănătății, Casa de Asigurări de Sănătate, dar, în timp, s-au tot redus din prerogative. Acum nu mai avem decât rol consultativ. Deci, dacă vor ne ascultă, dacă nu, nu”, adaugă Andreea Țeudan.
Criză acută de personal, în spitalele din județ
În județ, potrivit unui raport dat publicității la finele lunii iunie de Direcția de Sănătate Publică (DSP) Suceava, nici un spital nu depășește normativul de personal, din contra, toate se înregistrează cu un deficit substanțial de angajați.
Un exemplu în acest sens este Spitalul Suceava, unde diferența dintre numărul de salariați normat și cel existent este majoră, de 994 de persoane.
Migrația medicilor adâncește pe zi ce trece criza de personal din sistemul sanitar sucevean. Cei mai văduviți de plecările în masă ale doctorilor sunt pacienții, care rămân să fie îngrijiți în spitale de medici puțini, lipsiți de experiență și extenuați de volumul mare de muncă.
De menționat că, anul trecut, nouă medici suceveni au renunțat la slujbele din țară, în favoarea altora, mai atractive, în străinătate. În 2008, alți opt medici au plecat să profeseze în afara granițelor țării.