– Letiția Orșivschi, din Vama, are în colecția personală peste 500 de ouă decorate, provenite de pe patru continente
– Cel mai scump ou din colecție ajunge la prețul de 500 de euro, iar cel mai mic ou decorat este de mărimea unei cireșe
– Încondeietoarea Lucia Condrea, din Moldovița, a strâns „la schimb” ouă pictate, gravate, din Siberia, Hong – Kong, Indonezia
Aproape o mie de ouă încondeiate, pictate, sculptate, gravate, perforate, în culori diferite, tehnici inedite, de pe toate continentele, se găsesc în colecțiile personale ale două bucovinence îndrăgostite de arta populară. La Vama, am fost impresionați de colecția de peste 500 de ouă, fiecare o „bijuterie”, adunate din toată lumea de Letiția Orșivschi. Banalele ouă de găină, de struț, de fazan, lebădă, barză, struț, emu, nandu, toate au trecut printr-un proces de transformare odată ajunse în mâinile celor mai dibaci creatori din toată lumea. Letiția și-a început prezentarea ouălor din colecția sa personală, aflată, deocamdată, într-o vitrină de sticlă așezată într-un colț aerisit din propria casă, acolo unde au pășit personalități din toată lumea pentru a-i vizita colecția și ouăle încondeiate chiar de ea, cu exponate din Germania, o țară care organizează cele mai multe târguri și expoziții de ouă decorate din Europa.
Ne-a descris câteva ouă de găină lucrate în tehnica „cratz” – ouă „zgâriate”. După ce sunt introduse în culoare, ouăle sunt pur și simplu zgâriate, dar într-un mod artistic, lăsând în urmă imagini florale, peisaje. Sunt artiști care folosesc acuarela și pictează fiecare ou, cu teme religioase, sau aplică pe ou episoade biblice. În colecția Letiției se află ouă executate în cele trei tehnice bine cunoscute în Germania, tehnica „zgâriată”, acuarelă, perforată, de către un artist renumit – Rolf Ferdinand. Tot din Germania, în colecție se află și un ou decorat „în fimo”(un fel de plastilină pe care o modelezi și o amesteci cum vrei, apoi o coci la cuptor și se întărește; cu un ac, cuțit sau peniță se modelează oul după bunul plac al artistului). Ingenioși, și mereu în pas cu noutățile, nemții au „scos” un ou decorat, prevăzut cu un mecanism ingenios: un mâner asemeni unei râșnițe, care rotit scoate la iveală o hârtie cu un poem german. Cel mai mic ou decorat din colecție este de mărimea unei cireșe, și este pictat cu un tablou floral.
Ouă de lebădă din Franța
Tot din Europa, de această dată din Italia – Veneția, Letiția Orșivschi și-a cumpărat pentru colecția personală un ou care prezintă „o mască tradițională venețiană”. Alături de masca venețiană, în colecția Letiției se pot admira ouăle „perforate” din Cehia, ouăle „potcovite” din Ungaria. Circulă și o legendă legată de ouăle „potcovite” din țara vecină: se spune că nici un bărbat nu se poate însura dacă nu este în stare să potcovească un ou. Ouăle lucrate în foiță de aur, care au prețuri variind între 40 și 60 de euro, provin din Austria. Cei care vizitează casa Letiției pot admira un ou de lebădă din Franța, pictat de un artist francez stabilit în Germania. Deși nu este realizat în tehnica tradițională franceză, el impresionează prin acuratețea picturii. Tot din Franța au fost aduse și câteva ouă decorate cu hârtie colorată și decupată, tehnică care se mai întâlnește și în Elveția și Olanda. Culorile folosite de francezi sunt alb – negru sau negru pe fond galben.
„Ouă Faberge”, la 500 de euro
Din Olanda au fost aduse câteva ouă de prepeliță, rață sau găină perforate, în interiorul cărora se aplică o oglindă, deasupra căreia este așezat un tablou în miniatură. Este o tehnică modernă care are mare căutare și în Austria. Elveția este renumită și pentru ouăle cu sidef și ouă de barză pictate. Tot din Europa, au fost „adunate”, de la diferite expoziții internaționale, ouă decorate în tehnici textile (Luxemburg, Elveția, Germania, Ungaria, Franța, Olanda).
Grecii decorează ouăle cu episoade biblice, adevărate „icoane” pe coji de ouă. Colecția din Europa este completată cu ouă decorate cu paie, tehnică întâlnită în Croația, cele pictate în tempera sau ulei, din Polonia, ouăle gravate sau „cu ceas” din Elveția. Tot din această țară au fost achiziționate și ouăle sculptate în porțelan și decorate cu foiță de aur, care ajung la un preț destul de piperat, chiar de 500 de euro. Acestea sunt asemănătoare cu renumitele ouă Faberge, ouăle create din pietre prețioase și metale prețioase în atelierele lui Carl Faberge, ouă care au ajuns și la curtea țarilor ruși. Rusia are mai multe tipuri de ouă decorate, renumite fiind și cele din lemn, stil „Matrioșca”, adică mai multe ouă într-unul singur. Păpușa Matrioșca a fost realizată în urmă cu aproape 700 de ani de călugărul Serghei Maliutin, cu sprijinul tâmplarului Vasili Zviodokin, într-o mică mănăstire situată într-o pădure din comuna Sergiev Posad, situată la 70 km depărtare de Moscova. Păpușa construită din lemn, viu colorat, o reprezenta, probabil, pe mama sau pe iubita realizatorului. Numele păpușii este un diminutiv a cărui rădăcină vine de la latinescul „mater” (mamă), și așa a rămas peste veacuri, devenind simbolul rusesc care a făcut înconjurul lumii. Artiștii ruși pictează ouăle și în acuarelă. În colecția de la Vama am văzut câteva ouă pictate, purtând semnătura artistei Tatiana Smirnova.
Ouă decorate din Pakistan, Vietnam, China, Japonia
Trecând imaginar pe un alt continent, cel al Asiei, Letiția Orșivschi ne-a prezentat mai întâi ouă decorate din Cașmir, unde se folosește o tehnică specială: oul este golit de conținut și se umple apoi cu o pastă specială care să întărească pereții oului, peste care se aplică un email. La final, ouă este decorat cu elemente zoomorfe (elefant, vacă – în Cașmirul Indian). În Pakistan sunt folosite pe scară largă și motivele florale.
Ouăle din China sunt pictate pe jad, în exterior, și pe sticlă, în interior. Se face modelul pe interior cu un instrument curbat, după care se fixează cu o pastă colorată modelul imprimat. În vitrina colecționarei din Vama se află și un ou de broască țestoasă din Vietnam, care reproduce pe pereții săi exteriori chiar simbolul – broască. Tot la sectorul ouălor decorate din Asia se alătură ouă din Coreea, Indonezia (ilustrând un chip de femeie), ouă din Japonia – Pagoda, ouă din Filipine.
Motive bucovinene pe ouăle decorate din Africa
De pe continentul african, mai precis din Egipt, în colecția bucovinencei se află mai multe ouă cu motive solare, lucrate în tehnica „batic”. „Interesant este că pe ouăle decorate din Egipt se regăsesc motive specifice Bucovinei, de exemplu – cărarea rătăcită. Și în America, mai precis în Mexic, sunt decorate ouă cu elemente specifice Bucovinei. În 2002, atașatul cultural al Ambasadei Mexicului la București și-a susținut lucrarea de doctorat în , lucrare prezentată la Muzeul Țăranului Român București, moment la care am participat și eu”, ne-a povestit Letiția Orșivschi. Chiar și culorile folosite de artiștii populari din cele două țări se apropie: roșul, galbenul, negru. Diferențele ar fi că mexicanii folosesc ca suport oul de lemn și acuarela, pe când românii folosesc oul de găină, în special, și culorile textile și ceara.
Ouă pictate cu aplicații de păsări împăiate, în Australia
De pe continentul australian au fost achiziționate ouă cu motive florale, ouă pe care au fost aplicate petale colorate, păsări împăiate de mici dimensiuni. Australienii au făcut chiar artă „la pachet” pe ouă (3 în 1), într-un ou mai mare regăsindu-se alte două mai mici, toate decorate. Artiștii australieni folosesc mult tehnica textilă, modele realizate pe suport textil, fire textile croșetate, împletituri, mătase brodată.
În colecția personală a Letiției se află și trei ouă de dimensiuni mari, de pe trei continente. Cel mai mare ca dimensiune este cel de struț african, apoi de EMU – australian, și NANDU – din America. Ouăle de porțelan se regăsesc mai ales în America, Albania, Tunisia, China, Norvegia, Suedia, din toate aceste țări, câte un exemplar se găsește și în colecția Letiției.
Letiția Orșivschi – artist popular recunoscut în țară și străinătate
Încondeiatul ouălor ocupă un loc deosebit în arta populară românească, artă care
„s-a lipit” perfect de sufletul Letiției Orșivschi, directoarea Clubului Copiilor din Gura Humorului. Ea încondeiază ouă în straturi suprapuse de ceară, folosind culori naturale (mentă, morcov, sfeclă…), fiind ajutată în alegerea acestei tehnici și de profesia sa de bază – inginer textilist. Documentar, acest obicei al încondeierii a fost menționat pentru prima dată pe la 1700 de către Antonio Maria del Chiaro, secretarul domnitorului Constantin Brâncoveanu. Acesta, descriind obiceiurile de Paști de la Curtea Domnească din București, consemnează faptul că femeile valahe excelează în arta încondeierii ouălor. În realitate, însă, acest obicei este mult mai vechi, originile sale coborând până în primii ani ai creștinismului, o dovadă în
acest sens fiind legendele care s-au păstrat. Culorile se obțineau în trecut din plante,
fierbându-se frunzele, florile, coaja sau tulpina, metodă redescoperită și de Letiția Orșivschi. Coloranții chimici au apărut abia din a doua jumătate a secolului al XIX-lea. Pentru realizarea decorului se folosește un condei special, numit „chișiță”, care a rezistat până în zilele noastre, cu care se trasează motivele cu ceară de albine fierbinte. Una dintre încondeietoarele „cu chișița” din Bucovina, care a participat la numeroase concursuri, festivaluri din țară sau la târgurile internaționale este chiar Letiția Orșivschi, care are cea mai numeroasă colecție din Bucovina de ouă decorate – adunate din toată lumea.
Ouă din Siberia, Philadelfia și Taiwan, într-o casă din Moldovița
O altă persoană pasionată de arta tradițională, ea însăși fiind o artistă renumită în decorarea ouălor, este Lucia Condrea, din Moldovița. Deși și-a început un muzeu pentru păstrarea în cele mai bune condiții a „zestrei” de ouă din toată lumea, deocamdată, spațiul nu este amenajat corespunzător, și ouăle decorate sunt păstrate în vitrinele din casa în care locuiește. La Lucia am văzut ouă realizate în Madagascar, ouă din roci șlefuite, ouă din lemn realizate în Africa de Sus, ouă din China, pictate în tempera cu simbolul raței pe oul…de rață, ouă pictate în acuarelă din Ungaria sau, tot din aceeași țară, ouă de gâscă sculptate sau gravate. Din Franța, Lucica și-a adus ouă cu aplicații florale, din Cehia, ouă perforate, iar din Germania ouă „zgâriate”. Din îndepărtata Siberie au fost aduse la Moldovița câteva ouă din lemn, pictate cu acuarelă sau ulei, iar din Indonezia ouă pictate cu… elefanți. China este prezentă în colecția Luciei prin ouăle de porțelan, iar America de Nord – Philadelfia, prin ouăle care au imprimat simbolul macului roșu. Ouăle potcovite din Ungaria, cele din sticlă și porțelan din Cehia și Slovacia, pictura naivă de pe ouăle realizate în Rusia sau ouăle decorate în „stil Faberge”, cu piatră semiprețioasă în interior, sunt alte „bogății culturale” care vor decora pereții viitorului muzeu de ouă încondeiate din Moldovița. Din Hong – Kong au fost aduse ouă realizate în cremene, iar din Taiwan – ouă pictate. În colecția personală a Luciei se află un ou realizat dintr-o singură sârmă (Slovacia) sau cele făcute din piatră șlefuită și pictată (Danemarca).
