Complexul Muzeal Bucovina (CMB) Suceava deține cea mai importantă colecție de textile arheologice din România.
Bazele acestei colecții, care – așa cum am aflat de la arheologul dr. Paraschiva-Victoria Batariuc – numără în prezent peste 30 de piese de sine stătătoare, cărora li se adaugă însă numeroase fragmente textile și de pasmanterie (dantelă realizată cu fir metalic din argint sau argint aurit), „au fost puse odată cu descoperirea întâmplătoare, în anul 1968, a unui guler de dantelă, cu fir de argint răsucit pe mătase, într-un mormânt din preajma Bisericii Sf. Dumitru din Suceava, guler care a fost datat ca fiind din sec. al XVII-lea”.
Fragmente de veșminte
Fragmente de veșminte din perioada medievală au fost găsite însă și mai devreme, cu prilejul săpăturilor arheologice efectuate începând cu anul 1951 pe Câmpul Șanțurilor, din imediata apropiere a Cetății de Scaun a Sucevei, săpături care s-au soldat cu descoperirea unor obiecte foarte diverse.
„În cuprinsul necropolei de pe Câmpul Șanțurilor – subliniază dr. Paraschiva-Victoria Batariuc – vastul platou de lângă Cetatea de Scaun a Sucevei, au fost găsite câteva cavouri în care se aflau și fragmente de veșminte.
Este vorba de piepții unei cămăși, de manșete și de gulere, ca și bucăți foarte mici de pasmanterie din fir de argint aurit”.
„O parte din aceste obiecte textile – a precizat ea – au fost duse la Institutul de Arheologie din București, unde au stat până prin anii 1997, când au fost readuse la Suceava”.
O colecție foarte complexă
Așadar, primele textile arheologice care au intrat în patrimoniul muzeului sucevean au fost cele descoperite în mormântul de la Biserica Sf. Dumitru, cărora li s-au alăturat, din anul 1970, „fragmentele de manșete brodate cu fir de argint, descoperite, tot întâmplător și tot într-un cimitir, pe strada Dobrogeanu Gherea”.
Cercetările arheologice efectuate apoi la Biserica Sf. Ioan Botezătorul din Siret, la Fântâna Mare, la Biserica Sf. Gheorghe – Mirăuți din Suceava, la Mănăstirea Probota, la Biserica Sf. Nicolae construită la Bălinești de logofătul Nicolae Tăutul au îmbogățit colecția de textile arheologice ale muzeului sucevean.
Colecția de textile arheologice este, așa cum a accentuat dr. Paraschiva-Victoria Batariuc, foarte complexă, fiind vorba de veșminte bărbătești, femeiești și de copii, îmbrăcăminte pentru laici sau vestimentație clericală.
Restaurarea textilă, o activitate dificilă și delicată
Cea mai mare parte din aceste piese textile au fost restaurate în Laboratorul zonal de conservare-restaurare din cadrul CMB Suceava, laborator în cadrul căruia funcționează unul din atelierele de restaurare textilă apreciat ca fiind cel mai activ și cu rezultatele cele mai spectaculoase din țară.
Deși în România restaurarea textilelor arheologice este încă un domeniu de pionierat, la CMB Suceava există un colectiv specializat constituit ca urmare a dimensiunilor, valorii și necesităților de conservare și restaurare a patrimoniului textil existent.
Așa cum a spus arheologul dr. Paraschiva-Victoria Batariuc, o echipă de specialiști polonezi a efectuat restaurarea obiectelor textile găsite în anul 1964 la Voroneț, în mormântul vornicului Grigorcea, piese care se află la Muzeul Național de Artă.
„Din păcate – a precizat ea – restaurarea făcută de specialiștii polonezi, care au folosit tehnici care păreau foarte moderne și revoluționare la momentul respectiv, s-a dovedit destul de nefericită, astfel că piesele nu se află acum în cea mai bună stare”.
Într-adevăr, activitatea de restaurare textilă este foarte dificilă și delicată, presupune multă răbdare și o tehnică desăvârșită.
Ca un exemplu, numai piepții cămășii descoperite la Probota au necesitat aproape trei ani de muncă.
Atelierul de restaurare textile
În prezent, întrucât în locul imobilului de pe strada Dragoș Vodă în care a funcționat până la sfârșitul anului trecut laboratorul zonal sucevean urmează să fie construit un laborator modern, colectivul de restauratori, cu tot echipamentul și tehnica din dotare precum și cu întreg inventarul de piese aflat în diverse etape de restaurare, s-a instalat și-și continuă activitatea în Laboratorul de conservare etnografică de la Muzeul Satului Bucovinean.
Atelierul de restaurare textile are un colectiv alcătuit din coordonator ing. Eugenia Sidoriuc și restauratorii Lidia Romașcu, Maria Papuc și Elena Marțineac.
Într-una din încăperile laboratorului am putut vedea piesele aflate atât în tratament pentru restaurare cât și după tratament așteptând, așa cum a precizat Eugenia Sidoriuc „procesul de consolidare pe suport nou”.
Textilele arheologice sunt așezate pe un suport etajat, conținând, de jos în sus, în cutii de carton, fragmente textile amestecate cu pământ și diverse resturi din locurile de prelevare, mai apoi piese curățate de resturi și, pe rafturile superioare, piesele la care s-a început „tratamentul de curățire uscată”.
Tot în cutii sunt păstrate fragmente de pasmanterie, fire metalice, diverse accesorii vestimentare.
*
Parte din piesele colecției de textile arheologice au făcut, cu câțiva ani în urmă, obiectul unei expoziții deosebite prezentată la Muzeul de Istorie, cu genericul „Mode și veșminte din trecut – sec. XV – XVII”.
Expoziția a beneficiat și de un catalog ilustrat intitulat „Comori arheologice restaurate în Bucovina”, catalog care s-a bucurat de aprecierea participanților la Conferința „Dyes in History and Archaeology” organizată în anul 2006 la Suceava.
