Colaborarea cu Securitatea nu a afectat imaginea lui ÎPS Pimen

– Două treimi dintre locuitorii județului cred că imaginea arhiepiscopului Sucevei și Rădăuților nu a avut de suferit după ce s-a aflat că a făcut poliție politică
Sucevenii își mențin încrederea în ÎPS Pimen chiar și după ce s-a aflat că acesta a colaborat cu Securitatea. Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților se bucură de cea mai mare încredere din partea locuitorilor din zona Siret-Rădăuți, în timp ce în municipiul Suceava și localitățile învecinate problemele de imagine au fost serioase după acest scandal. La nivelul întregului județ, 66% dintre locuitori cred că imaginea ÎPS Pimen nu a fost afectată de dezvăluirile recente, în timp ce 6% și-au schimbat părerea despre înaltul prelat, restul de 28% preferând să nu-și exprime vreo opțiune.
Potrivit unui studiu realizat de firma Hexis Consulting, în perioada 4-11 noiembrie, pe un eșantion de 1.197 de persoane, cu o marjă de eroare de +/-3%, două treimi dintre cei intervievați nu și-au schimbat părerea despre ÎPS Pimen după ce Colegiul Consiliului Național de Studiere a Arhivelor Securității a dat verdictul de poliție politică împotriva sa.
Sociologul Adrian Botezatu afirmă că acest procent de încredere de care se bucură arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților este dat de percepția directă a oamenilor vizavi de o persoană.
„Oamenii au făcut diferența între vechiul sistem și presiunile la care erau supuși atunci, inclusiv ierarhii. În plus, lucrurile stau diferit în mediul rural față de orașe, și în special la București, acolo unde impactul mediatic asupra acestor dezvăluiri a fost mult mai puternic. La sate, există un anumit grad de conservatorism, iar oamenii sunt mai puțin supuși mesajelor transmise de mass-media”, a explicat Botezatu. CNSAS a decis în urmă cu câteva săptămâni că ÎPS Pimen a făcut poliție politică. Înaltul prelat a colaborat atât cu Securitatea, cât și cu Direcția de Informații Externe, unde avea numele conspirative de „Sidorovici”, respectiv „Petru”.
„Există informații grele despre ÎPS Pimen, despre misiunile din țară și din străinătate la care participa”, au fost declarațiile date de surse din cadrul CNSAS. Arhiepiscopul Sucevei și Rădăuților nu a comentat aceste acuzații, dar a contestat verdictul, fără a se mai prezenta și la audieri pentru a-și susține cauza.
– Dezvăluirile despre colaborarea cu Securitatea, percepute diferit în județ
Persoanele care au răspuns acestui sondaj de opinie provin din tot județul, procentele de încredere în ÎPS Pimen fiind diferite, de la zonă la zonă.
În zona Suceava, mediatizarea acestui caz i-a determinat pe 11% dintre subiecți să-și schimbe părerea despre imaginea înaltului prelat, în timp ce 45% dintre persoane nu au fost influențate de faptul că au aflat despre colaborarea cu Securitatea, restul de 44% preferând să nu se pronunțe.
La polul opus se află zona Siret-Rădăuți, unde 82% dintre cei care au răspuns afirmă că imaginea lui ÎPS Pimen nu a avut de suferit de pe urma scandalului, iar contrariul îl cred doar 4% dintre subiecți.
În celelalte două zone cuprinse în sondaj, respectiv Fălticeni și Gura Humorului – Câmplung Moldovenesc – Vatra Dornei, procentul celor care nu și-au schimbat imaginea despre înaltul prelat este de 70%, respectiv 68%.
– Tinerii și vârstnicii, opinii diferite despre acest scandal
Colaborarea preoților cu Securitatea și impactul asupra populației din acest punct de vedere a fost un alt subiect al sondajului de opinie. Dintre cei care au răspuns la întrebare, 6% cred că verdictele date de CNSAS au afectat foarte mult credibilitatea unor înalți prelați, în timp ce 19% cred că doar „mult”, iar 23% că „mai puțin”.
Restul subiecților a afirmat că scandalul nu a afectat deloc credibilitatea preoților acuzați că au făcut poliție politică, în proporție de 21%, în timp ce 31% nu s-au putut pronunța.
„Procentul de 25% al celor care cred că scandalul a afectat și credibilitatea înalților prelați provine din rândul electoratului tânăr și educat. Pentru un om mai în vârstă percepția despre vechiul regim este asociată cu viața personală, cu faptele bune și cele rele care s-au petrecut în acea perioadă, iar preotul făcea parte din acel sistem”, a declarat sociologul Adrian Botezatu.