Coeficientul de inteligență al copiilor care sunt alăptați exclusiv, timp de șase luni, crește cu aproape opt puncte comparativ cu cel al bebelușilor care sunt hrăniți și cu alte produse precum ceai, apă sau suplimente alimentare, potrivit studiului Probit, lansat de UNICEF.
În cadrul studiului, beneficiile alăptării au fost analizate din trei perspective: ale copilului, ale mamei și ale societății.
Unul dintre beneficiile necontestate ale alăptării, subliniate și în studiu, este creșterea coeficientului de inteligență la copiii alăptați.
Cercetarea realizată arată că o alăptare exclusivă (copilul primește doar lapte de mamă, nu ceai, nu apă, nu alte suplimente) timp de trei luni adaugă trei puncte la IQ, dar o alăptare exclusivă timp de șase luni duce la creșterea IQ cu 6 – 8 puncte.
Creștere esențială pentru copil
„La prima vedere poate părea puțin, dar această creștere poate fi esențială atât pentru copil, cât și pentru mamă și societate. Adversarii alăptării dau exemple de persoane inteligente, bine adaptate social care nu au fost alăptate, argumentând că IQ-ul ține și de genetică și de educație, ceea ce este perfect adevărat. Dar să ne uităm și cealaltă parte, un copil cu o moștenire genetică nu tocmai favorabilă, care crește într-un mediu neprielnic învățării poate beneficia enorm de cele 6-8 puncte. Pentru el, aceste puncte pot reprezenta diferența dintre un intelect normal și unul deficitar. La celălalt pol, o creștere de 6-8 puncte în IQ poate propulsa un copil din categoria de intelect mediu în categoria de intelect superior”, a explicat coordonatorul studiului, profesor dr. Michael Kramer.
Concluziile studiului arată că una din căile de a ameliora anemia sugarului este alăptarea, deoarece fierul din laptele matern, deși în cantitate mai mică decât în substituenți, se absoarbe mai bine. Tot statisticile arată că deficitul de iod a fost pus sub control doar de puțină vreme și că este posibil ca o parte din copiii de 6-7 ani să mai prezinte un grad ușor deficit de iod. Potrivit medicilor, cel mai grav efect al deficitului de iod este retardul mintal.
„Iată de ce cele 6-8 puncte de IQ câștigate prin alăptare nu mai par atât de neimportante”, au adăugat semnatarii raportului.
Alăptarea poate contribui la îmbunătățirea potențialului fiecărui copil
Un studiu al UNICEF referitor la „Achizițiile de învățare în regiunea Europei Centrale și de Est și a Comunității Statelor Independente” – o analiză comparativă a rezultatelor din 2006 a Programului de Evaluare Internațională a Elevilor (PISA), arată rezultate sub medie a copiilor din regiune atât în plan general, cât și pe cele trei domenii analizate: științe, citire și matematică.
Acest studiu arată un declin al performanțelor elevilor români, cu un procent de 54% situați sub nivelul de bază al performanțelor așteptate. La obținerea reușitelor academice contribuie mai mulți factori, ele neputând fi îmbunătățite doar prin alăptare. Alăptarea însă poate contribui la îmbunătățirea potențialului fiecărui copil.
„În concluzie într-o țară unde există o multitudine de factori de sănătate (anemie, deficit de iod, alte deficiențe nutriționale) și sociali (sărăcie crescândă și sistem de învățământ în plin proces de restructurare pe fondul crizei economice globale) care contribuie la scăderea performanțelor generale ale individului, oricât de insignifiantă ar părea, alăptarea poate fi un pas important. Atât de important încât informarea despre beneficiile alăptării reprezintă un drept inclus în Convenția asupra drepturilor copilului”, au adăugat autorii raportului.
Coordonatorul Michael Kramer a declarat că rezultatele studiului confirmă datele unor cercetări mai vechi și le infirmă pe altele, metodologia și interpretarea folosite având multe aspecte discutabile.
„Studiul s-a desfășurat în trei etape, iar in raportul Probit III autorii spun clar «scopul intervenției experimentale a fost creșterea gradului și duratei alăptării, nu creșterea inițierii acesteia». De aceea, rezultatele noastre nu pot fi aplicate unei comparații între alăptare și hrănirea cu formulă (comparație subliniată de studii anterioare)”, a adăugat Kramer.
