Programul de guvernare al USL prevede, la capitolul „Cultură”, elaborarea și promovarea legislativă a Codului Patrimoniului Cultural, constituirea Fondului Patrimoniului Național, dar și sprijinirea bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate în lăcașurile de cult.
„În această etapă, prezervarea patrimoniului construit este principala urgență a politicilor culturale. Protejarea și cunoașterea patrimoniului cultural național, de o diversitate unică în Europa, trebuie să devină o prioritate pentru întreaga societate românească, prin introducerea acestei teme în educația formală și informală. Pe această cale, cultura va deveni un bun public constitutiv al cetățeniei democratice, deopotrivă națională și europeană. Tocmai de aceea, propunem o viziune care să conducă la o valorificare intensivă și extensivă a patrimoniului cultural material și imaterial al României”, se arată în programul de guvernare propus de USL.
Direcțiile de acțiune prevăd, printre altele, elaborarea și promovarea Codului Patrimoniului Național – care să asigure protecția efectivă și eficientă a patrimoniului cultural românesc -, precum și introducerea lui în circuitul național și internațional, atestarea specialiștilor și experților în domeniu – prin instituirea Sistemului Național de Educație și Formare în domeniul patrimoniului construit – și finalizarea inventarierii și clasării patrimoniului național construit și mobil.
Din planul de guvernare al USL face parte și constituirea Fondului Patrimoniului Național, instituție publică ce urmează să preia în administrare, să restaureze, să conserve și să pună în valoare monumentele istorice și de arhitectură cu un statut incert al proprietății sau aflate în proprietate privată ori în administrarea autorităților locale și care se află în stare de abandon și degradare.
O altă direcție de acțiune a guvernării USL pe domeniul „Cultură” face referire la monumentele de patrimoniu care au fost înscrise sau se intenționează a fi înscrise în patrimoniul UNESCO. Astfel, guvernul dorește inițierea procedurilor de înscriere a Ansamblului monumental „Calea Eroilor” de la Târgu-Jiu pe lista patrimoniului mondial UNESCO, contribuind astfel la promovarea și recunoașterea valorilor culturale române la nivel internațional, dar și promovarea ceramicii de Horezu, care a fost înscrisă, luna aceasta, pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial.
În intențiile guvernului pentru următorii patru ani mai sunt și elaborarea proiectului și constituirea colecțiilor pentru un „Muzeu al comunismului” – „ce va ilustra viața cotidiană sub socialismul de stat, cultura materială, represiunea și formele de rezistență” -, proiectarea unei săli de concerte care să permită desfășurarea în bune condiții a Festivalului „George Enescu”, constituirea, pe lângă Institutul Național al Patrimoniului, a unui Centru Național de Restaurare, care să grupeze profesioniști ai restaurării și ai meșteșugurilor de artă și care să fixeze standardele naționale pentru intervențiile asupra monumentelor și obiectelor de patrimoniu mobil, precum și sprijinirea bisericilor pentru introducerea sistemelor de securitate în lăcașurile de cult ce adăpostesc obiecte mobile de patrimoniu.
Pentru a-și putea îndeplini cele propuse, guvernul Ponta II va colabora cu instituții publice, precum Academia Română, Institutul Cultural Român, Ministerul Educației, Primăria Generală a Municipiului București și cu Primăria Sectorului 3.
Guvernul va sprijini, totodată, participarea României la evenimente culturale internaționale de maxim interes – Bienala de la Veneția, Salonul Internațional al Cărții -, dar și elaborarea și implementarea proiectului integrat „Centrul istoric al Capitalei”, pentru constituirea unei arii culturale protejate, punerea în valoare a monumentelor istorice și a patrimoniului arhitectural, a industriilor și meșteșugurilor artistice.
