Codul Muncii trebuie să încurajeze competiția și crearea de locuri de muncă, susțin investitorii străini și o parte din cei români, care aprobă modificarea actului normativ, însă sindicatele, partidele din opoziție și chiar unele patronate critică schimbările aduse legislației.
„Este nevoie de un nou Cod, care să încurajeze competiția și care să permită angajatorilor să se adapteze mai ușor la schimbările rapide ale mersului economiei. Nu se poate să cerem numai drepturi și venituri, fără să dăm ceva în schimb. În România lui 2011 nu se mai poate pune problema că angajații sunt sclavi. Un angajat își merită drepturile prin persoana sa, prin productivitatea, prin voința și prin loialitatea sa”, a declarat pentru gândul Constantin Stroe, vicepreședintele Dacia.
Oamenii de afaceri salută intervenția Guvernului pentru modificarea Codului Muncii, în contextul în care consideră că lucurile în piața muncii au devenit „complicate” și „anormale”, în special la nivelul reprezentării salariaților la negocierile contractelor colective.
„O intervenție a Guvernului este binevenită, deoarece există distorsiuni în piața muncii, în principal în cazul reprezentărilor la negocierile salariilor colective. Problema pleacă de la reprezentare. Lucrurile sunt atât de complicate și anormale încât trebuia făcut ceva”, a declarat agenției MEDIAFAX proprietarul Mobexpert, Dan Șucu.
El spune că în ultimii 15 ani „factorii decidenți” din piața muncii au făcut concesii către „tot felul de persoane cu interese în această piață”.
Investitorii susțin că legislația muncii, indiferent de forma ei, trebuie să încurajeze mediul economic să creeze locuri de muncă.
„Trebuie să fie bine pentru toți. Însă nu e normal ce se întâmplă de multe ori. Degeaba are angajatul drepturi dacă patronul nu are bani, dacă nu merge afacerea. Dacă nu sunt bani, aia e. Indiferent de drepturile lor. Este nevoie de o legislație care să fie echitabilă pentru cele două părți, dar care, în același timp, să încurajeze patronii să angajeze”, a declarat pentru gândul Viorel Micula care împreună cu fratele său Ioan Micula deține grupul de firme European Drinks & Food.
Doina Ciomag, director executiv al Consiliul Investitorilor Străini (CIS), a declarat agenției MEDIAFAX că orice amânare în amendarea legislației muncii, în sensul flexibilizării pieței forței de muncă, întârzie procesul de revenire a economiei.
„Creșterea competitivității economiei românești și a atractivității ei pentru investitori, precum și consolidarea sectorului privat depind în mare măsură de piața forței de muncă. CIS a arătat de mai multe ori că adoptarea unor reglementări mai flexibile pe piața muncii ar putea duce la crearea pe termen scurt a 90.000 de locuri de muncă noi. Cu cât se va întârzia amendarea legislației muncii în acest sens cu atât se va întârzia crearea acestor locuri de muncă care ar contribui la revenirea economiei”, a menționat Ciomag.
Ea a arătat că unele modificări aduse Codului Muncii sunt în spiritul propunerilor CIS elaborate în procesul de dezbatere publică a legislației, dar a menționat că față de acestea organizația a transmis o serie de alte propuneri Ministerului Muncii.
La sfârșitul anului trecut CIS și Camera de Comerț Americană în România au realizat un set de propuneri privind amendarea Codului Muncii, prin agregarea și uniformizarea punctelor de vedere a aproximativ 400 de companii membre, reprezentând aproximativ 300.000 de angajați, peste o treime din PIB și trei sferturi din capitalul străin investit în România.
AmCham și CIS propun, printre altele, eliminarea discriminărilor pozitive acordate liderilor sindicali și reprezentanților salariaților, prin regimul de protecție acordat acestora împotriva concedierii, sau cel puțin limitarea acestei protecții.
Și reprezentanții Consiliului Național pentru IMM-uri Private din România (CNIPMMR) spun că varianta de modificare a Codului Muncii propusă de Guvern îi mulțumește „în esență”, fiind un proiect echilibrat și cu elemente care aduc un grad mai ridicat de flexibilizare pe piața muncii, deși consideră că mai sunt aspecte care trebuie schimbate.
Una dintre cele mai importante – dar totodată și una dintre cele mai controversate – modificări propuse este prelungirea perioade de probă de la 30 la 45 de zile pentru funcțiile de execuție și de la 90 de zile la 120 de zile pentru funcțiile de conducere. Măsura este salutată de o parte din patroni, inclusiv de CNIPMMR, dar și de consultanți.
„Ar fi o măsură foarte bună, pentru că la nivel de top management nu poți să ceri cuiva să fie performant după 2-3 luni. După șase luni însă, se pot vedea primele rezultate ale performanței unui manager”, a declarat pentru Ziarul Financiar Mihaela Damian, country manager al firmei de executive search Spengler Fox.
În timp ce investitorii străini, dar și o parte din cei români aprobă și salută modificarea legislației muncii, sindicatele, dar și unele partide din opoziție consideră în continuare că unele provederi avantajează net angajatorii.
În acest sens, președintele PSD, Victor Ponta, a declarat, vineri, după o întâlnire cu reprezentanții a cinci confederații sindicale, că modificările la Codul Muncii propuse de Guvern reprezintă un atac la angajatorii din zona privată.
Ponta a afirmat că propunerile Guvernului de modificare a Codului Muncii nu au fost solicitate de Fondul Monetar Internațional, fiind „un atac la adresa angajaților” din mediul privat. El consideră că prin noul Cod al Muncii angajații din mediul privat vor fi lipsiți de toate drepturile câștigate în ultimii ani, care le garantaseră un raport corect cu angajatorii.
Pe de altă parte, liderii sindicali nu sunt de acord cu mai multe prevederi din proiectul de Cod al muncii, opunându-se în special modificărilor referitoare la concedierile colective, stabilirea duratei de muncă, preavizul la încetarea contractului și perioada de probă la angajare.
Reprezentanții sindicatelor au declarat joi că în întâlnirea de joi cu premierul Emil Boc au fost acceptate 17 propuneri ale partenerilor sociali la Codul Muncii, printre care cea privind perioada de probă la angajare (care să nu depășească 12 luni pe aceeași funcție, cumulate pentru mai multe persoane) și au mai rămas în discuție încă trei propuneri.
Printre cele 17 propuneri acceptate este cea care vizează perioada de preaviz, care să fie 20 de zile calendaristice pentru funcțiile de execuție și 30 de zile pentru cele de conducere, precum și cea care se referă la perioada de stagiu pentru absolvenți la angajare, a declarat președintele „Cartel Alfa”, Bogdan Hossu. Guvernul propusese, în proiectul de modificare a Codului Muncii, 20 și, respectiv, 45 de zile pentru preaviz.
Una dintre cele trei propuneri rămase în discuție se referă la contractele pe perioadă determinată, partenerii sociali propunând ca acestea să fie „de regulă” de doi ani și, în cazuri excepționale, să poată fi extinse și la trei ani, dar doar cu acordul scris al angajatului. O altă propunere se referă la perioada de probă, sindicatele propunând ca aceasta nu depășească 90 de zile, fie că este vorba de funcție de execuție sau de conducere, și să fie reglementată prin Contractul colectiv de muncă. A treia propunere se referă la modul de aplicare a Contractelor colective de muncă, a mai spus liderul „Cartel Alfa”.
Liderul UGIR-1903, Cezar Corâci, a spus, la finalul discuțiilor, că ministrul Muncii, Ioan Botiș, a precizat că nu acceptă contractele colective de muncă la nivel național și de ramură, iar premierul a propus ca acest subiect să fie rediscutat în întâlnirile viitoare.
La începutul anului, președintele Traian Băsescu a cerut miniștrilor să stabilească termene clare în negocierile cu sindicatele asupra diferitelor proiecte de legi, inclusiv pentru Codul Muncii, afirmând că liderii sindicali încearcă de regulă să blocheze adoptarea unui act prin prelungirea discuțiilor.
Ulterior, ministrul Muncii, Ioan Botiș, a declarat că își va susține în Guvern varianta de modificare a Codului Muncii propusă sindicatelor, dar că documentul poate fi modificat dacă Executivul va decide că sunt recomandări care pot fi preluate.
El susținea în urmă cu două săptămâni că la modificarea Codului Muncii ar trebui aplicat, la fel ca în cazul indemnizației de creștere a copilului, principiul flexicurității.
Cristina Cuncea
