Codul insolvenței va proteja creditorii la începutul procedurii, debitorii vor putea cere insolvența doar dacă valoarea creanței este de minimum 90.000 lei, nu indiferent de sumă ca în prezent, iar creditorii vor putea cere insolvența debitorilor într-un termen de trei ori mai scurt, de 30 zile.
Prevederile sunt incluse în draftul Codului insolvenței, aflat încă în discuție, obținut de MEDIAFAX.
Principiile enunțate pe care se bazează Codul sunt, printre altele, maximizarea gradului de valorificare a activelor și a recuperării de către creditori, asigurarea unui tratament echitabil al creditorilor de același rang, recunoașterea drepturilor existente ale creditorilor și respectarea ordinii de prioritate a creanțelor, limitarea riscului de credit și a riscului sistemic asociat tranzacțiilor cu instrumente financiare derivate prin recunoașterea compensării cu exigibilitate imediată în cazul insolvenței și pre-insolvenței unui co-contractant având ca efect reducerea riscului de credit la o suma netă datorată între părți sau chiar la zero atunci când, pentru acoperirea expunerii nete, au fost transferate garanții financiare.
Conform actualei forme a Codului, insolvența debitorului – reprezentând insuficiența fondurilor pentru plata datoriilor certe, lichide și exigibile – se prezumă atunci când acesta nu a plătit datoria față de creditor după 30 de zile de la scadență, nu după 90 zile ca în prezent. În același timp, este menținut articolul care stabilește că insolvența este iminentă atunci când se dovedește că debitorul nu va putea plăti la scadență datoriile exigibile angajate, cu fondurile bănești disponibile la data scadenței.
Pe același principiu, un creditor va fi îndreptățit să solicite deschiderea procedurii insolvenței în cazul în care creanța sa împotriva patrimoniului debitorului este certă, lichidă și exigibilă de mai mult
de 30 de zile, nu de peste 90 de zile ca în prezent.
O altă modificare este pregătită pentru cuantumul minim al creanței în funcție de care poate fi formulată cererea de deschidere a insolvenței, în condițiile în care, în prezent, este impusă o „valoare-prag” doar pentru creditor, de 45.000 lei. Prin Codul insolvenței va fi introdusă o astfel de valoare-prag și pentru debitor, dublă față de cea a creditorului.
Astfel, un debitor va putea cere intrarea în insolvență doar dacă datoriile sale, de altă natură decât cele salariale, se cifrează la minimum 90.000 lei, în timp ce creditorii vor putea cere intrarea în insolvență a debitorului pentru o creanță de 45.000 lei.
Premierul Victor Ponta declara în luna aprilie, în contextul scăderii veniturilor bugetare din impozitul pe profit, că există pe de o parte sunt multe firme care intră în insolvență pentru că, neavând asigurat un flux de creditare, nu reușesc să facă față obligațiilor pe care le au atât față de bugetul de stat, cât și față de alți furnizori, dar sunt și firme care intră cu rea-credință în insolvență pentru a nu mai plăti niciun fel de taxă sau impozit, motiv pentru care trebuie accelerată modificarea legislației privind insolvența.
În același timp, perioada de observație din cadrul unei proceduri simplificate, care permite intrarea direct în faliment a unui debitor aflat în stare de insolvență (profesioniști persoane fizice supuse obligației de înregistrare, cu excepția celor care exercită profesii liberale, întreprinderi familiale sau debitori care nu dețin niciun bun ori ale căror acte contabile sau administratori nu pot fi găsiți), va fi substanțial redusă, de la maximum 50 zile la maximum 20 zile, se menționează în proiectul privind Codul insolvenței.
Codul va egaliza regimul deschiderii procedurii în cazul concursului dintre cererea debitorului și cea a creditorilor. În prezent, cererea debitorului este judecată în 5 zile, iar cea a creditorului este analizată într-un termen mult mai lung, astfel că procedura este deschisă în baza cererii debitorului, care „controlează” perioada de început. Prin Codul insolvenței, cererile creditorilor vor fi atașate la cererea debitorului și vor fi judecate tot în termen de 5 zile.
„Dacă există o cerere de deschidere a procedurii insolvenței formulată de către debitor și una sau mai multe cereri formulate de creditori ulterior înregistrării celei dintâi, cererile de deschidere a procedurii formulate de creditori se vor înregistra direct la cererea formulată de debitor. În cazul în care există înregistrate cereri formulate de creditori și se depune o cerere a debitorului, serviciul registratură va efectua verificări din oficiu și, dacă există o cerere a unui creditor, va atașa cererea debitorului și/sau cererile ulterior depuse de creditori la cererea creditorului înregistrată mai întâi. În acest caz, cererile se judecă în termen de 5 zile”, se arată în draftul Codului insolvenței.
Avocații spun însă că, în varianta actuală, proiectul nu acoperă și o a treia situație, respectiv cea în care cererea este depusă doar de către creditor, nu și de debitor, caz în care termenul de judecată va fi la fel de lung ca în prezent.
Va fi menținută regula conform căreia judecătorul sindic poate impune creditorului a cărui creanță nu este constatată printr-o hotărâre judecătorească cu putere de titlu executoriu să consemneze la o bancă o cauțiune de 10% din valoarea creanței, dar suma maximă va fi limitată la 100.000 lei și fără obligația ca această cauțiune să fie vărsată în cinci zile, ci până la soluționarea cererii.
În prezent, însă, cauțiunea trebuie depusă doar la cererea debitorului, dacă acesta contestă starea de insolvență, prevedere care lipsește la acest moment din draftul Codului, astfel că prevederea face încă obiectul discuțiilor dintre Guvern și factorii interesați, aceștia din urmă reclamând faptul că este inechitabilă pentru creditor stabilirea unei cauțiuni pentru judecarea unei cereri de deschidere a insolvenței în lipsa unei contestații a debitorului.
Adunarea creditorilor va putea fi convocată și de comitetul creditorilor sau de către creditorii deținând creanțe în valoare de cel puțin 50% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot, față de 30% în prezent.
Cu excepția cazurilor în care legea cere o majoritate specială, ședințele adunării creditorilor vor avea loc în prezența titularilor de creanțe însumând cel puțin 30% din valoarea totală a creanțelor cu drept de vot asupra averii debitorului, iar deciziile adunării creditorilor se adoptă cu votul favorabil manifestat expres al titularilor majorității, prin valoare, a creanțelor prezente cu drept de vot, dar, spre deosebire de sistemul actual, votul condiționat va fi considerat vot negativ.
În actuala formă, documentul mai stabilește că, prin derogare de la prevederile Codului de procedură civilă, exercitarea apelului nu suspendă executarea hotărârilor judecătorului sindic, prevedere care nu se aplică însă în cazul judecării apelului împotriva unor hotărâri ale judecătorului-sindic, respectiv sentința de deschidere a procedurii insolvenței împotriva debitorului, sentința prin care se decide intrarea în procedura simplificată, sentința prin care se decide intrarea în faliment, sentința de soluționare a contestației la planul de distribuire a fondurilor obținute din lichidare și din încasarea de creanțe.
Avocații arată însă că declararea apelului ar atrage astfel suspendarea hotărârilor executorii date de judecătorul sindic, cu consecința tergiversării procedurii.
Referitor la administratorul judiciar, documentul prevede că, în cazul în care adunarea creditorilor confirmă administratorul judiciar/lichidatorul, dar nu aprobă oferta de onorariu a acestuia, administratorul judiciar/lichidatorul va putea accepta onorariul votat de către creditori sau va reconvoca adunarea în maximum 30 de zile pentru negocierea cu creditorii și rediscutarea onorariului. În cazul în care nici la aceasta adunare oferta administratorului judiciar/lichidatorului nu va fi acceptată de către creditori, administratorul judiciar/lichidatorul va putea declara că se retrage. În caz de
renunțare, administratorul judiciar/lichidatorul va convoca o nouă adunare în maximum 30 zile în vederea desemnarii noului administrator judiciar/ lichidator. În cazul în care, în cadrul acestei adunări, nu se desemnează un alt administrator judiciar/lichidator, judecătorul sindic va desemna un administrator judiciar/lichidator provizoriu, în termen de maximum 5 zile de la data adunării.
În cazuri urgente, administratorul judiciar/lichidatorul poate angaja persoane de specialitate și le poate stabili remunerația fără acordul prealabil al comitetului creditorilor, în cazul în care remunerația va fi achitată din averea debitorului. Măsura va putea fi contestată, iar onorariul datorat până la data soluționării contestației se va plăti din averea debitorului.
În opinia avocaților, aceste prevederi pot determina prelungirea cu 60 de zile a perioadei de observație, creând un instrument de „negociere” de pe poziții de forță a administratorului cu creditorii, și sporesc puterile administratorului judiciar asupra averii debitorului.
Documentul mai prevede că, pentru asigurarea resurselor în vederea continuării activității curente a debitorului în perioada de observație, sumele de bani care fac obiectul garanțiilor vor putea fi folosite de către administratorul judiciar sau din dispoziția acestuia. În discuțiile cu Ministerul Justiției s-a arătat că această prevedere ar permite însă epuizarea sumelor bănești ce formează obiectul ipotecii creditorului, cerându-se totodată ca prioritatea la restituire a finanțărilor curente, inclusiv din sumele obținute din vânzarea bunurilor ipotecate, să fie aprobată expres de către creditorul cu
ipoteca anterioară.
Codul va fi aplicat inclusiv și regiilor autonome, pentru care autoritățile nu au elaborat nici până în prezent, după șapte ani de la aprobarea legislației în domeniu, o lege specială care să reglementeze insolvența acestora, așa cum aveau obligația.
Legea insolvenței aprobată în 2006 include reguli derogatorii în cazul regiilor autonome, stabilind că procedura aplicabilă acestora va fi stabilită prin „lege specială”. O astfel de lege nu a fost aprobată nici până în prezent.
De această dată, în categoria societăților cărora le poate fi aplicată procedura generală de insolvență, prin care un debitor intră succesiv în reorganizare judiciară și faliment sau numai în reorganizare ori doar în faliment, vor fi menționate distinct și regiile autonome, cu aceeași mențiune că procedura aplicabilă acestora va fi stabilită prin lege specială, dar cu completarea că, până la momentul intrării în vigoare a legii speciale, orice regie autonomă va putea fi supusă procedurii insolvenței prevazută de acest Cod.
Documentul va stabili că procedura generală de insolvență va fi aplicată oricărei alte persoane fizice sau juridice de drept privat supuse înregistrării în registrul comerțului sau în alte registre de publicitate.
Spre deosebire de regula actuală în care procedurile de insolvență sunt de competența tribunalului în a cărui circumscripție își are sediul debitorul, Codul va impune o perioadă minimă de un an în care debitorul trebuie să își fi avut sediul în circumscripția respectivă.
Astfel, toate procedurile, cu exceptia apelului, vor fi de competența tribunalului în a cărui circumscripție debitorul și-a avut sediul „cel puțin un an anterior datei sesizării instanței”.
De la data deschiderii procedurii vor fi suspendate de drept toate acțiunile judiciare, extrajudiciare sau măsurile de executare silită pentru realizarea creanțelor asupra debitorului sau bunurilor sale, dar cu excepții legate de căile de atac promovate de debitor împotriva acțiunilor unui creditor începute înainte de deschiderea procedurii și de acțiunile judiciare pentru determinarea existenței și/sau cuantumul unor creanțe asupra debitorului, născute după data deschiderii procedurii, acestea urmând să fie soluționate de judecătorul sindic.
„Ipotecile mobiliare asupra sumelor de bani existente în contul debitorului la data deschiderii procedurii, precum și asupra instumentelor financiare deținute de debitor pot fi executate și după data deschiderii procedurii, la cererea creditorului titular al garanției, însoțită de toate documentele doveditoare”, prevede proiectul.
Este menținută regula conform căreia orice furnizor de servicii – electricitate, gaze naturale, apă, servicii telefonice – nu are dreptul, în perioada de observație și în perioada de reorganizare, să schimbe, să refuze ori să întrerupă temporar un astfel de serviciu către debitor în cazul în care acesta are calitatea de consumator captiv, dar sunt introduse și sancțiuni concrete pentru nerespectarea acestei obligații, respectiv acoperirea prejudiciilor aduse averii debitorului și aplicarea unei amenzi judiciare de 10.000-30.000 lei pentru fiecare încălcare a obligațiilor. Neexecutarea obligației de
reluare a furnizării utilităților în termen de maximum 10 zile calendaristice de la notificarea primită de la administratorul judiciar sau lichidator va constitui în sine o nouă încălcare și va fi sancționată cu o nouă amendă.
Administratorul judiciar sau lichidatorul va putea introduce la judecătorul-sindic acțiuni pentru anularea actelor și operațiunilor frauduloase încheiate de debitor în dauna drepturilor creditorilor calculat pentru 2 ani anteriori deschiderii procedurii, față de 3 ani în prezent.
Contractele în derulare se consideră menținute la data deschiderii procedurii, dar pentru creșterea la maximum a valorii averii debitorului, într-un termen de prescripție de 3 luni de la data deschiderii procedurii, administratorul judiciar/lichidatorul poate să denunțe orice contract, închirierile neexpirate, alte contracte pe termen lung sau contracte de compensare cu exigibilitate imediată, atât timp cât aceste contracte nu vor fi fost executate în totalitate ori substanțial de către toate părțile implicate. În prezent nu există un astfel de termen de prescripție.
Va fi menținută prevederea conform căreia, prin derogare de la Codul muncii, după data deschiderii procedurii, desfacerea contractelor individuale de muncă ale personalului debitoarei se va face de urgență de către administratorul judiciar/lichidator, fără a fi necesară parcurgerea procedurii de concediere colectivă. Administratorul judiciar/lichidatorul va acorda în continuare personalului concediat doar preavizul de 15 zile lucrătoare.
