Codru și…surcele

Politică.„Politica nu este decât interpretarea, potrivit celor mai înalte principii morale ale unei epoci, a realităților date. Restul poate fi politicianism, interes particular pus în serviciul sau în deservirea Statului, dar politică, în adevăratul înțeles al cuvântului, fără îndoială că nu este”. (Iorga, Nicolae, Conferințe bucovinene, București, 1919).
Ovul.Generații la rând de savanți au crezut că – la mamifere – spermatozoidul cel mai rapid și mai viguros va fecunda ovulul, considerat un element pasiv, un simplu receptor. Noi cercetări au demontat și acest mit, dovedind că ovulul nu e deloc ”pasiv”. Dimpotrivă, el este capabil să selecționeze, să aleagă sperrmatozoidul cu cele mai bune gene pentru a asigura, astfel, nașterea celor mai bune progenituri posibile. Studiul specialiștilor din Seattle contrazice ”axioma” seculară a călugărului Mendel, conform căreia fertilizarea are loc la întâmplare și ține de hazard. ”Ovulul, și nu spermatozoidul decide «alesul», dintre milioanele de «pretendenți» potențiali, deși noi am fost, decenii la rând, orbiți de pre-concepții referitoare la fertilizare”, confirmă și dr. Andrea Pilastro, de la Universitatea Padova, Italia. P.S. Pe scurt, dacă teoria asta se va confirma, pentru mine unul, un adevăr istoric se va dovedi valid și în domeniul intim al fecundării: vedeți că tot femeia decide, în toate!?
Adulter.”Care femeie n-a înșelat pe bărbatul ei n-a făcut-o pentru că n-ar fi voit-o, ci pentru că i-a lipsit ocazia sau curajul.” (Mihai Eminescu)
Geniu. ”Un om de spirit e acela care în fundul inimii lui râde de toți și de toate. Om de geniu e cel ce râde de el însuși. Dar un geniu nu poate fi rău, pe când un om de spirit e întotdeauna rău.” (Mihai Eminescu)
Optimism. Un optimist intră într-un bar: – O bere gratis, vă rog! P.S. Ăsta da optimism!
Potcoavă.Se spune că prin secolul al X-lea, un potcovar englez, pe nume Dunstan, ar fi văzut cum într-o zi cum Sarsailă a intrat în atelierul lui, cerându-i – ca orice târgoveț binecrescut – să îi potcovească calul! Numai că omul, știind cu cine are de-a face, a înfipt potcoavele pe copitele lui Lucifer și nu a acceptat, apoi, să i le scoată decât în schimbul legământului ferm al acestuia că nu va mai intra în veci într-o casă protejată de o potcoavă de cal. De atunci se crede că acest accesoriu cabalin, indispensabil calului, îi poartă noroc omului care îl are în preajma sa, sub diferite forme (vezi și mărțișoarele care reproduc acest simbol).
Iarbă.”Spre seară începe să cânte de nuntă:/se roagă pentru o noapte de dragoste,/se roagă să-i gust/rupul, să-i pătrund/sângele în șuier de coasă,/aprigă,/iarba în iulie.” Radu Cârneci – Iarba verde, acasă)
Noroc.”Ți-aduci aminte vara când tânărul noroc/Ne pârguia iubirea cu dogorâri de foc ?/Rotunda nesfârșire de-azur ne-nfășura,/Și albul feții tale de dor se-mpurpura.” (Nichifor Crainic – Romanța verii)
Miercuri. ”Ce-i astăzi, marți? Așteaptă. Ca mâine-n zori, poetul/pătrunde iar sub coaja bătrânului stejar, /descuie șapte cercuri de lemn cu țigaretul/și-ajunge-ntr-un imperiu de dans și de pojar /în care molecule-n elipsoid cutreier/scot sunete de sfere cerești, și fluvii curg,/și-o stea, ce pare Venus, prin gura unui greier/așază zimți pe iarba ce tremură-n amurg./Iar joi poetul iese și căutând spre soare se-ntreabă-ncet:/ Acuma, în ce copac sunt oare?” (Ștefan Augustin Doinaș – Miercuri)
Codru.O blondă se adresează unei brunete: Cine spune că-s o incultă face o mare eroare ! De curând, am fost angajată la un centru de reactivi izopropranici ! Și ce faci tu acolo? Păzesc reactivii izopropranici pentru că se fură ca-n hiperaglomerațiile angiosperme și gimnosperme cărora voi, brunetele, le spuneți codru!
Surcele.”Surcelele acestea pe care le adunați și faceți din ele scobitori/ca să vă curățați dinții de carnea mieilor/sunt așchii din copacii pe care eu demult i-am tăiat/și am făcut din ei catarge de corăbii/dintre care multe zac în fundul oceanelor/dintre care multe mai înfruntă furtunile/aducându-mi sub cerul gurii gustul amar al mării.” (Geo Bogza).