O decizie în privința angajării de către România a unui împrumut extern va fi luată într-un interval de 10-12 zile, principala variantă analizată la nivelul Coaliției PDL-PSD fiind obținerea de finanțare de la Comisia Europeană, dar sub supravegherea FMI. Încheierea unui acord de împrumut doar cu Fondul Monetar Internațional este privită cu rezervă de către membrii Coaliției de guvernare, din cauza constrângerilor de politică fiscal-bugetară, cu efecte sociale, care ar putea rezulta dintr-o astfel de înțelegere, au declarat, marți, agenției MEDIAFAX, surse guvernamentale.
„Un împrumut de la UE sub supravegherea FMI este principala variantă luată în discuție. Nimeni de la nivelul clasei politice nu prea vrea un acord cu Fondul, ci doar un sistem de monitorizare și supraveghere care să permită contractarea împrumutului de la UE”, au arătat sursele citate.
Potrivit acestora, Comisia Europeană își manifestă disponibilitatea acordării unui împrumut, dar cu monitorizarea FMI, ca o garanție pentru evitarea unor eventuale derapaje la nivel macroeconomic.
Ministrul Finanțelor, Gheorghe Pogea, consideră că România trebuie să obțină finanțare externă chiar dacă nu va avea nevoie de ajutor, pentru stabilitatea financiară a țării, consideră ministrul de Finanțe, Gheorghe Pogea, într-un interviu acordat Reuters.
Întrebat, într-un interviu acordat Reuters, dacă statul român ar trebui să obțină finanțare externă indiferent dacă are nevoie de sprijin din afară sau nu, ministrul a răspuns „Da”, fără a oferi alte detalii.
Guvernatorul băncii centrale, Mugur Isărescu, a declarat, luni, că Banca Națională a României analizează, împreună cu reprezentanții Guvernului, suma optimă de împrumutat de pe plan extern, în condiții de costuri cât mai avantajoase și cu un calendar rezonabil de rambursare.
Săptămâna trecută, Isărescu a declarat că un eventual acord cu FMI ar trebui să fie inclus într-un pachet de înțelegeri cu instituțiile europene. El a adăugat că un pachet de înțelegeri cu instituțiile europene presupune nu doar bani pentru acoperirea nevoilor de lichiditate și protejarea rezervelor valutare, ci și finanțări de proiecte.
Premierul Emil Boc a declarat, săptămâna trecută, că orice acord cu FMI trebuie să treacă pe la Comisia Europeană, România fiind stat membru al UE, dar nu orice acord cu CE trebuie să treacă și pe la FMI și a precizat că o decizie privind un eventual împrumut va fi luată împreună cu BNR.
Și președintele Senatului, liderul PSD Mircea Geoană s-a pronunțat, marți, pe această temă, arătând că autoritățile române trebuie să gândească un pachet anticriză concret, pentru a evita un acord de finanțare cu instituții financiare internaționale, respectiv cu FMI și Banca Mondială.
În urmă cu o săptămână, Geoană arăta că amintirile relației cu Fondul Monetar Internațional îl „înfioară” și aprecia că ar fi preferabil să nu se apeleze la FMI în ceea ce privește un împrumut extern, date fiind condițiile extrem de dure, cu un impact social foarte puternic și constrângeri semnificative.
